Acordate de revista Ficțiunea OPTm si Asociația Creatorilor de Ficțiune (ACF)
Ediția a 2-a
Zilele trecute, revista „Ficțiunea OPTm” a acordat câteva premii, pretext pentru o întâlnire în grădina Casei Filipescu Cesianu din Calea Victoriei.
PREMIILE
Stil artistic rafinat și ingenios: Adi G. Secară – Horodok (poeme), Eikon, 2022;
Creație hibridă – cu valoare de manifest: Eugen Jebeleanu – Pescărușul (Cehov), TNB;
Ficțiune psihologică, cu impact social: Alina Grigore – Crai nou (film), scenariu și regie;
Cel mai bun personaj: Mircea Cărtărescu – pentru personajul Theodoros din romanul omonim, Humanitas, 2022;
Cel mai bun final de operă: Alexandru Lamba – Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte (roman), Litera, BPC, 2022
Ficțiune de popularitate: Dana Ștefănescu – fotografie urbană;
Premiul special al revistei Ficțiunea OPTm: Dan Mircea Cipariu, pentru volumul Meta-Vers, Vellant, 2022
Cele mai bune 10 povestiri publicate în Ficțiunea/2022 au fost semnate de Rodica Bretin, Cristi Nedelcu, Ionuț Chiva, Dana Dumitru, Roxana Dumitrache, Allex Trușcă, Andrei Ungureanu, Andrei Simuț, Roxana Ruscior și Alexandru Lamba.
Evenimentul s-a desfășurat în parteneriat cu Muzeul Vârstelor-Casa Filipescu Cesianu/MMB, Primăria Capitalei & ARCUB.
Sprijinul media a venit în primul rând de la Facultatea de Litere a Universității din București, căreia i s-au alăturat: „Adevărul de Weekend”, revista „Cultura”, TVR Cultural, Radio România Actualități, Radio Cultural, Radio București FM, „Agenția de Carte”, acasă.ro.
Dar știți cum e: de câte ori se dau niște premii, se declanșează durerile. Cel puțin în lumea literară, cu cât scriitorul e mai slab, mai neînsemnat, cu atât durerea e mai ascuțită. Câte un infantil trompetist e cu inima ruptă, compilator becalian al unei opere masive, atenție – nu plagiată, ci doar compilată din scrierile altora și asezonată cu obrăznicie nativă –, ori câte un recent alfabetizat, romancier închipuit, plâng sub teroarea grădinilor. Alteori, un criticaș de meserie obișnuiește să se urce pe-o lădiță de plastic, undeva, într-un cartier îndepărtat, și să repete în portavoce mesajele trimise de proprietarii lui. Toți trei cu același stăpân, venit dintr-o lume care se stinge.
Iar în timpul ăsta, în grădină, pe sub platanii Filipeștilor din Calea Victoriei se naște noua literatură.
Text publicat și în Adevărul, Fictiunea OPTm
Doina Ruști
Ediția I - 2022
În seara de 8 iunie, ora 19, a avut loc gala de decernare a Premiilor FICȚIUNEA, acordate de revista „Ficțiunea OPTm” și de Asociația Creatorilor de Ficțiune. Deși fusese programată să se desfășoare pe Plaja Neversea, din cauza condițiilor meteorologice, gala a avut loc în sala „Jean Constantin”, Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret și a beneficiat de sprijinul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” și al Consiliului Județean.
Au fost acordate trei premii FICȚIUNEA
- Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ artist vizual a fost acordat lui Bogdan Farcaș - pentru rolul Florin Iespas, din lungmetrajul Neidentificat (r. Bogdan Apetrei).
- Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ scriitor a fost acordat lui Liviu G. Stan - pentru romanul Salamandre, Litera, bpc, 2021.
- Premiul Ficțiunea pentru personalitatea artistică a anului a mers la Horațiu Mălăele, recompensat pentru implicarea în numeroase zone ale ficțiunii (film, teatru, carte, desen).
Reamintim că nominalizații sunt selectații din propunerile făcute de membrii Asociației Creatorilor de Ficțiune în colaborare cu revista „OPT motive”.
Juriul a fost constituit din Doina Ruști - scriitoare, Adriana Irimescu - actriță, Andrei Boncea - producător de film.
„Cred cu tărie în arta hibridă, într-o nouă formă de expresie care a început timid de trei decenii încoace. Între literatură, artele plastice, film sau muzică au crescut treptat teritorii de graniță, din ce în ce mai întinse, pregătite să-și declare autonomia. Filmul de artă, clipurile artistice, pictura tematică, muzica bazată pe text sau pe o temă literară, poezia ca manifestare vizuală, numeroasele forme ale artelor spectacolului, micro-ficțiunile, flash-ul literar, „instalațiile” simbolice, adeseori bazate pe literatură, reinterpretarea spațiului exterior prin varii modele, de la filmările cu dronă, mixate pe impresii tematice, la ingenioasele informații animate sau la imaginile parodice, care au umplut netul etc. totul tinde spre o schimbare majoră a sensului creației. Ne aflăm în plină epidemie creativă. Gândiți-vă doar la milioanele de clipuri (testimoniale sau simple înregistrări cu telefonul), în care un om a simțit nevoia de a-și împărtăși imaginarul casnic, și vă veți afla în centrul expansiunii. Toate aceste schimbări și mai ales diversificarea actului creativ au dus la apariția Asociației Creatorilor de Ficțiune (ACF), care aduce alături scriitori, actori, artiști plastici, cineaști, regizori, critici și cronicari din domeniul ficțiunii, fotografi, creatori de concepte artistice, oameni capabili să creeze sau să ia parte la o creație colectivă etc.
Pentru început am stabilit trei premii: unul pentru creația vizuală, care include forme de manifestare prin imagine, de la clipul video la vloguri, dans sau teatru, în ideea că toate aceste creații au o latură pronunțat vizuală; altul pentru arta scrisului cu tendințe de a migra spre alte arte și un premiu pentru personalitatea anului.
Desigur intenția noastră este aceea de a mări numărul de premii. Această primă ediție este doar începutul unei mișcări, la care sunt invitați să ia parte toți cei care cred în arta hibridă.
În principiu, orice membru al asociației poate face propuneri, iar creatorii propuși pot intra pe lista nominalizaților. Juriul va fi întotdeauna compus doar din 3 persoane. Mi se pare absurd să mimăm obiectivitatea aducând oameni mulți, de cele mai multe ori anunțați în ultimul moment, pentru ca până la urmă să hotărască tot o singură persoană, autoritatea ocultă ori rețeaua nevăzută. Cred sincer că e nedreaptă situația de nominalizat. Nominalizatul e un om adus să dea greutate celui care ia premiu. Cum totul este subiectiv în lume, am decis ca listele cu nominalizații să fie suficient de lungi. Fiecare om de pe acea listă merită premiul. Pentru fiecare categorie va hotărî un singur om, justificându-și public alegerea, prezentând calitățile fiecărei opere/persoane nominalizate.”
Doina Ruști
Cel mai creativ artist vizual
Bogdan Simion (Cobzarul) – pentru prestațiile inedite din cadrul numeroaselor emisiuni radio și TV
Alina Grigore – pentru regia lungmetrajul său de debut, Crai Nou („Blue Moon”), câștigător al marelui premiu la Festivalul Internațional de Film San Sebastian.
Bogdan Farcaș – pentru rolul Florin Iespas, din lungmetrajul Neidentificat (r. Bogdan Apetrei), pentru care a primit Premiul Gopo pentru cel mai bun actor.
Claudiu Bleonț – pentru rolul lui Crăcănel din D-ale carnavalului (r. Alexandru Dabija), TNB
Andrei Huțuleac – pentru filmele #dogpoopgirl și Copacul dorințelor.
Suzana Dan – pentru originalitatea promovării ideii de creație și ficțiune
Iuliana Vîlsan – pt scenografia piesei Nepotul meu, Veniamin (r. Vlad Massaci), Teatrul de Comedie
Cel mai creativ scriitor
Ligia Pârvulescu – Translucid, Litera, bpc, 2021
Ileana Negrea, Jumătate din viața mea de acum, frACTalia, 2021
Liviu G. Stan – Salamandre, Litera, bpc, 2021
Ioana Iuna Șerban – Un viitor care se potrivește trecutului, Ed. Vellant, 2021
Cristian Fulaș – Ioșca, Polirom, 2021
Flavius Ardelean – Vene rare, Nemira, 2021
Radu Găvan – Isus din întuneric, Litera, bpc, 2021
Premiul Personalitatea artistică a anului:
Tudor Giurgiu – pentru crearea unui mediu de stimulare a creației și pentru viziunea sa particulară asupra ficțiunii.
Horia Sârghi (pentru cel mai creativ, cult și veridic podcast)
Razvan Mazilu (pentru latura hibridă și originalitatea spectacolelor sale)
Horațiu Mălăele (pentru implicarea în numeroase zone ale ficțiunii (film, teatru, carte, desen).
Ioan Cristescu – pentru una dintre cele mai coerente și intense activități de stimulare a creativității ficționale (teatru, film, literatură etc), pentru care MNLR a și primit anul trecut DASA AWARD.
Bogdan Alexandru Stănescu – pentru crearea colecției de ficțiune străină „Anansi. World fiction”, la Pandora M.
Lila Passima – pentru originalitatea temelor de reconstrucție antropologică a universului etnic.