2024-05-23

 

Premiile Ficțiunea ed. a III-a, 2024

 

Pe 23 mai, ora 19, la Casa Filipescu Cesianu aflăm cine ia premiu.

Nominalizări

Premiile Ficțiunea ed a II-a, 2023

Stil artistic rafinat și ingenios: Adi G. Secară: Horodok (poeme). Eikon, 2022

Creație hibridă - cu valoare de manifest: Eugen Jebeleanu - Pescărușul (Cehov), TNB

Ficțiune psihologică, cu impact social: Alina Grigore - Crai nou (film), scenariu și regie.

Cel mai bun personaj: Mircea Cărtărescu - pentru personajul Theodoros din romanul omonim, Humanitas, 2022

Cel mai bun final de operă: Alexandru Lamba - Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte (roman), Litera, BPC, 2022

Ficțiune de popularitate: Dana Ștefănescu - fotografie urbană

 

Premiul special al revistei Ficțiunea OPTm: Dan Mircea Cipariu, pentru volumul Meta-Vers, Vellant, 2022

 

Cele mai bune 10 povestiri publicate în Ficțiunea/2022 sunt semnate de  Rodica Bretin, Cristi Nedelcu, Ionuț Chiva, Dana Dumitru, Roxana Dumitrache, Allex Trușcă , Andrei Ungureanu, Andrei Simuț, Roxana Ruscior, Alexandru Lamba.

 

PREMIILE Ficțiunea, ediția I

- Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ artist vizual a fost acordat lui Bogdan Farcaș  - pentru rolul Florin Iespas, din lungmetrajul Neidentificat (r. Bogdan Apetrei).

- Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ scriitor a fost acordat lui Liviu G. Stan - pentru romanul Salamandre, Litera, bpc, 2021.

- Premiul Ficțiunea pentru personalitatea artistică a anului a mers la Horațiu Mălăele, recompensat pentru implicarea în numeroase zone ale ficțiunii (film, teatru, carte, desen).

 

 

2024-05-16

Ficțiunea de joi (5)

 

Joi, 16 mai 2024, ora 18.30, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în Ceainăria muzeului) găzduiește ediția din luna mai a proiectului ”Ficțiunea de joi”,  cu tema ”Cum spun când vreau să spun”.

Un atelier organizat de Bogdan Teodorescu

 

Proiectul Ficțiunea de joi își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști  care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic. Fiecare ediție are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje. În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.

Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare lună, într-o zi de joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului.

Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.

Bogdan Teodorescu

Artist vizual (pictură, instalație, fotografie, obiect), profesor de Educație vizuală la C. N. "Sf. Sava" și Liceul de Arte plastice "N. Tonitza".

 

2024-04-17

Ficțiunea de joi (5)

 

Nominalizări

Premiile Ficțiunea, ediția a III-a, 2024

Revista Ficțiunea și Asociația Creatorilor de Ficțiune (ACF) anunță nominalizările pe anul trecut pentru Premiile Ficțiunea.

Este al treilea an în care se acordă premii Ficțiunea, iar în edițiile anterioare, printre nominalizările la aceste premii s-au aflat personalități ale vieții culturale românești, din generații diferite, care s-au remarcat în domeniul creației de ficțiune. Horațiu Mălăele, Claudiu Bleonț, Alina Grigore, Andrei Huțuleac, Bogdan Farcaș, Liviu G Stan, Dana Ștefănescu, Mircea Cărtărescu, Eugen Jebeleanu - sunt doar câteva nume.

Reamintim că ACF promovează forme hibride ale artei, considerând că limbajele creatorilor din diverse domenii se află în armonie. Ca urmare, Premiile FICȚIUNEA își propun să recompenseze artiști valoroși din varii domenii, unii dintre ei regăsindu-se și în paginile revistei.

 

Nominalizările din acest an sunt următoarele:

 

1.   Premiul pentru cea mai bună poveste

 

Libertate, LM, de Tudor Giurgiu, LIBRA Film

 

O poveste cinematografică despre anarhie și haos, alertă, excepțional lucrată, cu imagini memorabile, nerv și mesaj estetic.

 

Păturica roz de Marius Balo, Litera, BPC

 

O poveste originală despre 8 ani de închisoare în China, cu scriitură convingătoare și mesaj social.

 

Evadarea tăcută, spectacol semnat de Oana Pellea, după memoriile Lenei Constante, TNB

 

O confesiune scenică de forță, impresionantă și un mijloc insolit de punere în valoare a unui volum de memorii despre supraviețuire în comunism.

 

Experimentul Pitești, LM independent, r. Victoria Baltag

 

Ecranizarea unui episod tenebros din istoria comunismului, într-un mod convingător, cu înnoiri cinematografice.

 

Alegerea este făcută de Adriana Irimescu

 

2.   Cel mai bun personaj

 

l  Personajul colectiv din spectacolul Anomalia, Teatrul Național Marin Sorescu. Concept, regie, muzică, coregrafie: Natasza Sołtanowicz; text, dramaturgie: Joanna Kowalska.

 

O tipologie insolită, hibridă, avangardistă și un concept de autor.

 

l  Tata Moșu din romanul Hoțul din Curtea Miracolelor de Adrian Majuru, Litera, BPC, 2023, colecția

 

Personaj care aduce alături informație istorică, literatură și  senzațional, într-un roman-document.

 

l  Alexandru din Mierea neagră, roman de Dan Pleșa, Vellant, 2023

 

Alexandru are capacitatea de a trăi toate experiențele la maxim, iar tipologic ilustrează istoria postrevoluționară.

 

Personajul Ioanei Calotă  din „Decameron 135666”, de Alexander Hausvater, Teatrul Dramaturgilor Români București

 

Un personaj expansiv, expresiv și plin de resurse emoționale.

 

Alegerea este făcută de Cătălin D Constantin

 

 

3.   Cel mai bun final

 

Boss LM, r. Bogdan Mirică.

 

O poveste cinematografică marcantă, cu final elaborat și bine pus în valoare.

 

Diavolul din Freisetzburg de Roxana Ruscior, Litera, BPC, 2023

 

Un final cu miză morală, bine scris, care schimbă spectaculos direcția faptelor.

 

Mai puțin decât dragostea de Bogdan Crețu, Polirom, 2023.

 

Un final tradițional, bine scris.

 

Neuroleptic de Dorian Dron, Litera, BPC, 2023

 

Alegerea este făcută de Narcis Amariei

 

Romanul adună în final toate firele poveștii, cu talent, cu forță epică. 

 

 

4.   Narativul vizual

 

 

l  Universul lui Salvador Dalí ARCUB

 

Un concept artistic unic prin varietate, unitar și impresionant

 

l  Omul-poveste: Bogdan Simion (Cobzarul)

 

Cea mai epică prezență din spațiul cultural românesc, Cobzarul a creat nu doar un brand, ci și o poveste fără sfârșit, despre muzică, literatură și dorință.

 

Muzeul Frustrărilor, instalație muzeală de Diana Buluga, Ioana Ofelia, Alexandra Felseghi și Alina Bradu-Pintea (teatru, film, muzică, fotografie, scriere dramatică și arte vizuale), Casa TIFF, Cluj.17-26 11 2023

 Un proiect insolit, hibrid, deschizător de perspective.

l  Simona Andrei – foto-reportaj pentru spectacolul Fluturii aveau miros de iarbă crudă de Andrei Velea.

 

Simona Andrei are capacitatea rară de  a crea personaje și o narativitate fotografică.

 

Alegerea este făcută de Ileana Marin

 

 

 

5.   Premiul revistei

Se anunță în ziua decernării premiilor

 

Premiul este anunțat de  Cristina Bogdan, directorul revistei Ficțiunea.

 

6.   Proză scurtă

Căruțașul viselor de Narcis AMARIEI

Foileton. Nr. 186 / 97 (serie nouă) / 27 noiembrie, 2023

Bazarul de Petre NECHITA

Flash fiction, Nr. 186 / 97 (serie nouă), 2023

Bietul Matei de Simona Scarlat

Nr. 185 / 96 (serie nouă) / 20 noiembrie, 2023

Plagiat de Adrian LESENCIUC

Nr. 181 / 92 (serie nouă) /, 2023

Vida la vida de I. R. ROMAN

Nr. 174 /, 2023

Domnul Stan de Alex STOICESCU

Nr. 169 / 81 (serie nouă) /, 2023

Călătorie în jurul corpului de Miruna VASILIȚĂ

Nr. 150 / 61 (serie nouă) / 27 februarie, 2023

Hazaika de Iulia MICU SIMUȚ

Nr. 163 / 75 (serie nouă) /2023

Sindrom vestibular și o ușă deschisă de Angela BACIU

Nr. 156 / 67-68 (serie nouă) / 2023

Daria de Liviu G. STAN

Nr. 148 / 59 (serie nouă) / 2023

Alegerea este făcută de Ciprian Handru

 

Juriul este alcătuit din: Adriana Irimescu (actriță), Cătălin D. Constantin (conf. univ. dr), Narcis Amariei (scriitor), Ileana Marin (prof univ. dr).

 

Din partea revistei Ficțiunea, pentru premiului revistei și selecția de proză scurtă: Cristina Bogdan (conf. univ. dr) și Ciprian Handru.

 

Gala Premiilor Ficțiunea are loc pe 23 mai, ora 19, în grădina/mansarda Casei Cesianu-Filipescu, Calea Victorie 151.

 

Prezentatorii premiilor: Nadine Vlădescu și Petre Nechita

2024-04-11

Ficțiunea de joi (6)

Subiecte la modă

Joi, 11 aprilie 2024, ora 18.30, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în Ceainăria muzeului) găzduiește ediția din luna aprilie a proiectului ”Ficțiunea de joi”,  cu tema ”Subiecte la modă”.

 Invitații sunt Anamaria Șimon și  scriitorul Florin Spătaru.

Moderează Narcis Amariei.

Proiectul Ficțiunea de joi își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști  care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic. Fiecare ediție are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje. În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.

Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare lună, într-o zi de joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului.

Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.

 

Ana Maria Șimon, jurnalist cu 20 de ani de experiență în domeniul revistelor de celebrități, este absolventa Universității MEDIA PRO, șefă de promoție, și a Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, promoția 2004. Cu un premiu pentru Tineri Inovatori, obținut la Cannes în anul III de facultate, și cu două reviste lansate pe piața media, „APROPO“ și „OK! România“, plus sute de interviuri la activ cu personalități din lumea artistică, sportivă, politică și de afaceri, jurnalista și-a format un background solid în domeniul presei de celebrity, actualmente ocupând funcția de redactor-șef adjunct al revistei „OK! România“, una dintre cele 24 de țări în care este editată franciza OK!, cu sediul central la Londra.

 

Florin Spătaru (n. 1983) a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. A câștigat concursuri literare în Franța și a fost publicat în Nouvelle Quinzaine littéraire din Paris. A publicat în revistele ArgosDilema Veche și în Revista de povestiri. Romanul său de debut este Greier de topaz (2022), nominalizat la Premiile Ficțiunea. A mai publicat poeme și proză scurtă. Cel mai recent volum al său este Viespea de pe limbă (2023), povestiri.

 

 

Narcis Amariei, absolvent al Universtății din București, specializat prin master în literatură americană, traducător și profesor, implicat în numeroase evenimente culturale în Marea Bitranie și în Spania, Narcis Amariei este și prozator. A debutat editorial cu proză scurtă în 2021, cu volumul Popicăria de piatră. Publică în mod curent proză și face parte din grupul Ficțiunea.

 

 

2024-03-14

Ficțiunea de joi (4)

 

Libertatea în artă

Joi, 14 martie 2024, ora 18.30, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în Ceainăria muzeului) găzduiește ediția din luna martie a proiectului ”Ficțiunea de joi”,  cu tema ”Libertatea în artă”.

 Invitații sunt Geo Doba și  scriitorul Marius Balo.

Moderează Mihai Bălăceanu.

Proiectul Ficțiunea de joi își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști  care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic. Fiecare ediție are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje. În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.

Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare lună, într-o zi de joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului.

Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.

 

Geo Doba este scenaristă și regizoare, absolventă a Programului Serial Eyes de la DFFB Berlin, unde a primit Big Light Writers’ Apprenticeship Award. În ultima vreme, Geo Doba a lucrat în ”writers’ rooms” din Londra. A realizat seriale pentru internet și a publicat scurte povești în antologiile de benzi desenate. A participat și la  TFL Extended 2019 – Feature Film workshop.

 

 

Marius Balo este profesor, teolog și prozator. A debutat cu Păturica roz, un roman despre experința sa în închisorilie din China.

 

Mihai Bălăceanu (n. 1994) Filolog, prozator și colaborator al revistei Ficțiunea.

 

 

 

2024-02-15

Ficțiunea de joi (4)

 

15 februarie 2024

Colegiul Național „Sf. Sava„

Strada General H. M. Berthelot 23, București

Ziua Națională a Lecturii

 

Citit, recitat, ascultat

 

cu Doina Ruști & Alexandru Turcu

Moderează Anca Șurian Caproș

Joi, 15 februarie, a.c., este Ziua Națională a Lecturii. Muzeul Național al Literaturii Române din București și revista Ficțiunea organizează o întâlnire cu liceenii.

Derulat sub genericul Citit, recitat, ascultat, evenimentul are loc la Colegiul Național „Sf. Sava„, din București, la ora 12.30, în Sala de festivități.

Scriitoarea Doina Ruști și actorul Alexandru Turcu sunt invitații acestei întâlniri, dedicate plăcerii de a citi literatură, de a declama și mai ales de a asculta.

Fiecare om are o voce interioară, pe care lectura publică o aduce la suprafață, iar cititul în intimitate o accentuează. Lectura înseamnă descoperire, dar și analiză, viziune, introspecție. Cu fiecare lectură completăm „harta” propriei ființe.

Evenimentul propune o lectură de autor, un experiment de lectură individuală și colectivă și un recital actoricesc.

Moderează jurnalista Anca Șurian Capros.

Întâlnirea este parte a clubului Ficțiunea de joi, organizat periodic de

Muzeul Național al Literaturii Române din București și revista Ficțiunea & MNLR.

 

DOINA RUȘTI (n. 15 02 1957) este autoarea unor romane cu miză socială puternică, între care Fantoma din moară (2008), Lizoanca la 11 ani (2009), dar și a trilogiei fanariote: Manuscrisul fanariot (2015), Mâța Vinerii (2017) și Homeric (2019). Cel mai recent roman al său este Paturi oculte (2020), urmat de două volume de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022) și Depravatul din Gorgani (2023).

Cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, Doina Ruști s-a bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase publicații românești și internaționale. Printre cele mai recente traduceri, se numără ediția a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, Londra), Zogru (2022, Marsilia).

Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.

Doina Ruști a înființat grupul Ficțiunea, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București. Are titlul academic de profesor universitar.

http://www.doinarusti.ro

https://adevarul.ro/blogs/doina.rusti

https://fictiunea.ro

 

Alexandru TURCU este actor la Teatrul de Comedie din București.

 

ANCA ȘURIAN-CAPROȘ

Autoarea unui număr impresionant de rubrici și emisiuni radio, fiind cunoscută mai ales pentru emisiunea La dispoziția dumneavoastră, difuzată pe Radio România Actualități.

 

 

 

2024-02-08

Ficțiunea de joi (3)

Artă imersivă

Adriana Titieni, Liviu G Stan.

Moderează: Narcis Amariei

Joi, 8 februarie 2024, ora 18.30, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în Ceainăria muzeului) găzduiește a doua secvență a proiectului ”Ficțiunea de joi”,  cu tema ”Artă imersivă”.

 Sunt invitați actrița Adriana Irimescu și  scriitorul Liviu G. Stan. Moderează Narcis Amariei.

Proiectul Ficțiunea de joi își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști  care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic. Fiecare ediție are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje. În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.

Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului. Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.

 

Adriana IRIMESCU

După un debut fulminant în rolul Ofeliei, din Hamlet-ul lui Liviu Ciulei, Adriana a jucat în Danaidele (r. Silviu Purcărete), apoi în filmul lui Coppola, Youth Without Youth (2007), alături de Tim Roth. Realizator TV, prezentatoare de emisiuni, printre care și a Jurnalului Cultural, de pe TVR, Adriana a întrerupt câțiva ani activitatea actoricească, revenind în ultima vreme cu mai multe roluri consistente în teatrele de avangardă bucureștene.

 

Liviu G. STAN

Prozator și jurnalist, Liviu G. Stan (n. 8 martie, 1987) scrie roman și proză scurtă, fiind unul dintre cei mai interesanți prozatori din generația lui. A publicat romanele Sânge de pasăre pe haine, (2014), Casele vor uita (2016), Filip Manakis: o poveste europeană (2019), Salamandre (2021). Naturalețea epică și originalitatea construcției sunt două dintre calitățile prozei sale, la care se adaugă inteligența epică. Are și un volum de versuri, Yima,(2008), dar și o bogată activitate de jurnalist cultural.

 

Narcis AMARIEI

Prozator bucureștean, a debutat editorial cu proză scurtă în 2021, cu volumul Popicăria de piatră. Colaborator al revistei Ficțiunea

 

 

 

2024-02-01

Ficțiunea de joi (2)

Arta în social media

Dan Mircea Cipariu în dialog cu Mihai Zgondoiu

Moderează: Petre Nechita

1 feb, ora 18.30 , Muzeul Literaturii Române, str. N. Crețulescu nr. 8

Joi, 1 februarie 2024, ora 18.30, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în Ceainăria muzeului) găzduiește a doua secvență a proiectului ”Ficțiunea de joi”,  cu tema ”Arta în social media”.  Sunt invitați scriitorul Dan Mircea Cipariu și artistul vizual Mihai Zgondoiu. Moderează Petre Nichita. Această ediție va pune în discuție relația artelor contemporane cu noile tehnologii ale informației și ale comunicării și, mai ales, cu rețelele sociale.

Proiectul Ficțiunea de joi își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști  care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic. Fiecare ediție are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje. În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.

Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului. Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.

https://www.google.com/search?client=safari&rls=en&q=you+tube+mnlr+fictiunea+de+joi&ie=UTF-8&oe=UTF-8#fpstate=ive&vld=cid:720920f6,vid:yJlsHyB5x-A,st:0

 

DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2023, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agentiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor.

În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, ale asociațiilor Euro CulturArt, Aluniș Art Center și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).

În 2022, a publicat volumul META VERS, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distinsă cu Premiul Special al revistei Ficțiunea OPT M și cu Premiul Național pentru Poezie ”Vasile Voiculescu”. În 2023, a publicat Gloria Veselia și Ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri, și Pe Planeta Moș Crăciun, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri.

 

MIHAI ZGONDOIU  (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost inițiator și coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.

În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.

Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).

 

PETRE NICHITA e născut în 1985, în județul Bacău. Se consideră autor publicat (nu scriitor, pentru că nu-i suficient să ai numele pe o copertă ca să devii scriitor). Așa că îi apare numele pe două romane: „Tata știe mai bine” (roman de debut, 2021) și „Fir-ar ea de vineri!” (2022, ambele publicate la editura Velvet Story). Numele îi e inclus și în două volume colective de proză scurtă (Editurile Litera și Velvet Story). Pasionat de ficțiuni de tot soiul, publică în revista Ficțiunea, fostă și OPT Motive.

2024-01-26

Ficțiunea de joi

 Început și final

Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Doar schimbul de experiențe & idei poate să contribuie cu adevărat la nașterea noului canon estetic. Muzeul Literaturii pune bazele unui club pentru toți cei care vor să contribuie la noua poetică.

 

Proiectul Ficțiunea, de joi, își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști  care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic: creatori tineri, aflați la debut și creatori recent consacrați, creatori aflați la final de carieră, scriitori, artiști plastici, artiști din audio-vizual, oameni preocupați de poveste, de creație.

Fiecare întâlnire are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje.

 În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.

Evenimentul are loc în fiecare joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului.

Strada Nicolae Crețulescu, nr 8

Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR

La prima întâlnire am avut două invitate de top:

Scriitoarea Ligia Pârvulescu și regizoarea Victoria Baltag, autoarea filmului Experimentul Pitești - film cutremurător despre „reeducările” comuniste. Titlul generic al întâlnirii: Început și final

A moderat Florin Spătaru

 

 

2023-12-14

Bacău

La Fiald Hotel & Spa Bacau, Cenaclul ”Litere noi” și-a deschis prima filă prin participarea unui grup de elevi de la Colegiul N.V. Karpen Bacău, Colegiul Ferdinand și Colegiul Vrănceanu .

Cenaclul a fost inițiat de Sebi Sufariu, președintele filalei Bacău a ACF.

 

Video

 

 

2023-11-22

Ficțiunea la Diverta

 

Lecturi, discuții, lansări și prezentări de carte, în Librăria Diverta, Lipscani

 

Dialogurile Ficțiunea, la Librăria Academeiei

un eveniment de Florin Spătaru

2023-10-19

Deznodământul nu contează

 

„Deznodământul nu contează" în ideea de a ieși seara, la grădină, pe Calea Victoriei.

Lecturile toamnei și întrebările lui Cosmin Ruscior

octombrie​

 

2023-08-07

Deznodământul nu contează

 

„Deznodământul nu contează" continuă pe vară, în ideea de a ieși seara, la grădină, pe Calea Victoriei. Prin urmare, te aștept după cum urmează, cu multe surprize și cu invitația de a te anunta cu o lectură, discutie etc. Și... te rog să dai info mai departe:

9 august

Realitate versus fictiune

Discuție cu jurnaliști-scriitori de top: 
Monica Tănase (Life) - cum faci poveste din interviu
Roxana Ruscior (scriitoare): realități istorice literaturizate
Petre Nechita (reporter tv): reportaj, poveste, literatură

Moderează Roxana Brănișteanu

16 august

Povești din București cu Damian Anfile

Petre Nechita - citește din proza sa

Moderează Carmen Târnoveanu

 

23 august
nu ne vedem în grădină,

ci la Humanitas Cișmigiu, ora 19, ca să vorbim despre cartea colectivă „Femei, bărbați și faptele lor", o colecție de povestiri, scrise la cererea Ligiei Pârvulescu. Concepută ca atelier de scriere creativă, cartea este precedată și de câteva idei despre Cum se scrie o poveste (Doina Ruști), de o însemnare a lui Adrian Teleșpan, incheindu-se cu un mesaj din partea Ligiei Pârvulescu.

Autori: Robert Șerban, Ioana Miron, Ștefania Mihalache, Dorian Dron, Ligia Pârvulescu, Petre Nechita, Doina Ruști, Allex Trușcă, Cristina Bogdan, Irina Georgescu, Roxana Brănișteanu, Emanuela Ilie, Alina Pavelescu, Emilia Toma, Ruxandra Cesereanu, Adrian Teleșpan, Laura Sorin.

 

Au fost:

2023-06-30

Premiile Ficțiunea 2023 ed a 2-a

Doina Ruști

Zilele trecute, revista „Ficțiunea OPTm” a acordat câteva premii, pretext pentru o întâlnire în grădina Casei Filipescu Cesianu din Calea Victoriei. Pentru cine nu știe, revista  este emisă de un grup important (în jur de 400 de oameni), artiști consacrați, din toate domeniile artei, sau  doar persoane implicate într-un fel sau altul în ideea de ficțiune: fotografi, furnizori de conținut artistic, ficționalizatori ai actului cotidian,  exegeți, susținători sau consumatori de ficțiune, conștienți de faptul că iau parte la un construct artistic hibrid. Pe scurt, creatori de ficțiune. Nu întâmplător am ales sintagma asta. Ficțiunea nu este întotdeauna creație. În esență, este simulare subiectivă a realității, plăsmuire. „Fictura” (în latină) este o figură „mincinoasă”, o reprezentare simbolică și personală a lumii. O sinteză.

 În momentul de față luăm parte la o explozie creativă. În masă, exact cum preconiza Nietzsche, omenirea participă la un hyperconstruct, alcătuit pe rețelele sociale, din fotografii, text, muzică, film etc. Oameni care nu au citit în viața lor literatură, alcătuiesc cu migală povestea nemaipomenită a ciorapilor transformați, cu o tăietură de foarfecă, în mănuși vorbitoare. Iar această acțiune, pe cât de inutilă și bizară, pe atât de cronofagă, e filmată, postată pe net. O mulțime de oameni își lasă viața și preocupările lor ca să se uite până la capăt la mirobolanta metamorfoză a ciorapilor în mănuși. Iar alți oameni fac un nou film pentru a comenta. Aceasta este doar o infimă parte a cotidianului nostru. El a atins toate artele, îndrumând cu discreție avangarda. De multe decenii artele au intrat într-un melanj care face imposibilă întoarcerea la structuri și la mijloace clasice. „Se întâmplă lucruri” în acest moment al istoriei, cum spunea Mircea Cărtărescu, la înmânarea premiului pentru „Cel mai bun personaj”. Este confortabil să ieșim din bula artistică, zicea Eugen Jebeleanu, tânărul regizor de la TNB. Trăim ca artiști într-un joc, iar libertatea de a folosi orice mijloacele artistice sau chiar de a intra în contact cu alți creatori, din varii domenii, cu siguranță duce spre viitor. Artele nu se exclud, se știe de mult, dar în momentul actual vorbim în primul rând de participare. De aici și căutările de dincolo de plăsmuirile obișnuite ale artistului. În „meta-vers”, ca să parafrazăm un volum al lui Dan Mircea Cipariu, începe arta hibridă.

Tocmai de aceea, ne-am întâlnit către seară într-o grădină, într-un habitat tradițional și tipic bucureștean, ca să-i elogiem pe artiștii vizionari. De aceea am premiat „Pescărușul” lui Jebeleanu, pentru că aici avem o experiență de recitire a operei clasice. E o operă-manifest, iar alte opere ale schimbării estetice au însoțit-o. Toate celelalte categorii o susțin. Din același motiv, aveam nevoie de un personaj ca Theodoros – clasic și actual în același timp, simbolic, memorabil, ținând în buzunarul secret un mesaj baroc, nesfârșit. Peste grădină au plutit versuri din „Levantul”, au fost invocați creatori de imagine. Ne-am adunat în jurul halucinatului „Horodok” al lui Adi G. Secară. Pentru că avem nevoie de schimbare estetică.

Revista  „Ficțiunea” și grupul creatorilor de ficțiune a luat ca pretext premiile, ca, de fapt, să prezinte 17 artiști excepționali. Am apreciat ironia din finalul filmului lui Negoescu, „lucrătura” lui Ceaușoglu, ne-am bucurat de deznodământul Dorei Pavel și ne-a încântat noutatea romanului „Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte” de Alexandru Lamba.

După cum vă așteptați, nici categoriile n-au fost pe... genuri și specii. Și nici pe ochi frumoși, pe importanța serviciilor ori alte alea. Acestea sunt premiile:

Stil artistic rafinat și ingenios: Adi G. Secară –  Horodok (poeme), Eikon, 2022;

Creație hibridă – cu valoare de manifest: Eugen Jebeleanu – Pescărușul (Cehov), TNB;

Ficțiune psihologică, cu impact social: Alina Grigore – Crai nou (film), scenariu și regie;

Cel mai bun personaj: Mircea Cărtărescu – pentru personajul Theodoros din romanul omonim, Humanitas, 2022;

Cel mai bun final de operă: Alexandru Lamba – Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte (roman), Litera, BPC, 2022

Ficțiune de popularitate: Dana Ștefănescu – fotografie urbană;

 

Premiul special al revistei Ficțiunea OPTm: Dan Mircea Cipariu, pentru volumul Meta-Vers, Vellant, 2022

Cele mai bune 10 povestiri publicate în Ficțiunea/2022 au fost semnate de Rodica Bretin, Cristi Nedelcu, Ionuț Chiva, Dana Dumitru, Roxana Dumitrache, Allex Trușcă, Andrei Ungureanu, Andrei Simuț, Roxana Ruscior și Alexandru Lamba.

Dar dincolo de premii s-a aflat întâlnirea, venită din dorința unanimă de armonie. Ioana Nicolaie și Mircea Cărtărescu și-au întrerupt vacanța ca să vină în grădina Filipescu. M-a impresionant efortul lor de a pune capăt multelor disensiuni sterpe din lumea artistică. Generozitatea scriitorului veritabil poate repara până la urmă o lume defectă. Cred în forța creatorului, în mâna pe care Mircea Cărtărescu a întins-o spre „Ficțiunea”. 

De altfel, toți cei care au venit acolo au creditat nu doar premiile, ci schimbarea. Alina Grigore, regizoarea, și Ioana Chițu, actrița care a făcut rolul principal din filmul ei, au lăsat un turneu și-au venit, pentru că voiau să dea un semnal. Jebeleanu a fugit de la repetiție ca să ne spună cât de fericit este să vadă artiști liberi. Scriitori cunoscuți, ca Dan Mircea Cipariu, Andrei Novac, Bogdan Alexandru Stănescu, Ioana Miron, Adi G. Secară, Roxana Dumitrache, Cristi Nedelcu, Daniela Luca se aflau în grădină să susțină evenimentul, ca și cei aflați la început de drum literar – Liviu G. Stan, Roxana Ruscior, Alexandru Lamba, Florin Spătaru, Dorian Dron, Cătălina Steriu, Andrei Ungureanu, Narcis Amariei, Alexandru Șerban și mulți alții. Actori, fotografi, oameni de televiziune – nume multe ne-au fost alături. 

Premiile „Ficțiunea”, ajunse la a II-a ediție, își propun să recompenseze artiști valoroși din varii domenii, pentru detalii, pentru noutăți excepționale, pentru realizări care fac parte din marea schimbare pe care o parcurgem.

Propunerile vin de la filialele Asociației Creatorilor de Ficțiune și de la colaboratorii revistei Ficțiunea OPTm. Numărul de propuneri a decis nominalizările.

Juriul este format din șase persoane, iar anul acesta a avut următoarea componență: Liviu G. Stan (scriitor), Adriana Irimescu (actriță), Ligia Pârvulescu (scriitoare), Cristina Bogdan (conf. univ. dr., antropolog), Ciprian Handru (doctorand, Școala Doctorală Litere) și Ileana Marin (prof. univ. dr.)

La fiecare categorie a hotărât un singur om. Considerăm că toți cei 4 nominalizați merită premiul. Alegerile prin vot, prin medii aritmetice ori prin discuții și presiuni ni se par depășite. Fiecare premiu este decis de un singur membru al juriului, prin argument public și curajos. Pe față. 

Nu am ținut cont de notorietatea sau de vizibilitatea artistului, ci de doar de calitățile operei.

Pe lângă cele 6 premii, respectiv, pentru stil, operă-manifest, ficțiune psihologică, personaj, deznodământ și ficțiune de popularitate, a fost și un premiu special al revistei „Ficțiunea OPTm”, decis de redacția publicației.

În cadrul galei de premiere au fost sărbătoriți și autorii celor mai bune povestiri publicate în revistă, de-a lungul anului 2022.

Întâlnirea din grădină a fost  organizată de Andrei Novac, iar amfitrioni au fost Cristina Bogdan și Petre Nechita.

Evenimentul s-a desfășurat în parteneriat cu Muzeul Vârstelor-Casa Filipescu Cesianu/MMB, Primăria Capitalei & ARCUB.

Sprijinul media a venit în primul rând de la Facultatea de Litere a Universității din București, căreia i s-au alăturat: „Adevărul de Weekend”, revista „Cultura”, TVR Cultural, Radio România Actualități, Radio Cultural, Radio București FM, „Agenția de Carte”, acasă.ro.

Dar știți cum e: de câte ori se dau niște premii, se declanșează durerile. Cel puțin în lumea literară, cu cât scriitorul e mai slab, mai neînsemnat, cu atât durerea e mai ascuțită. Câte un infantil trompetist e cu inima ruptă, compilator becalian al unei opere masive, atenție – nu plagiată, ci doar compilată din scrierile altora și asezonată cu obrăznicie nativă –, ori câte un recent alfabetizat, romancier închipuit, plâng sub teroarea grădinilor. Alteori, un criticaș de meserie obișnuiește să se urce pe-o lădiță de plastic, undeva, într-un cartier îndepărtat, și să repete în portavoce mesajele trimise de proprietarii lui. Toți trei cu același stăpân, venit dintr-o lume care se stinge.

Iar în timpul ăsta, în grădină, pe sub platanii Filipeștilor din Calea Victoriei se naște noua literatură.

Text publicat astăzi și în Fictiunea OPTm

2023-05-09

Conversație de seară

Litere și femei
Intitulat Litere și femei, evenimentul face parte dintr-un proiect amplu, de întâlniri bilunare, moderate de George Matei. Unul sau mai mulți invitați, din varii domenii, iau parte la o discuție cu temă anunțată. Întâlnirea are loc marți, o dată la două săptămâni, în grădina MNLR din strada Nicolae Crețulescu 8, în formula unui eveniment interactiv, cu public numit generic: Conversație de seară.
Prima temă este dedicată feminității și literaturii, încadrându-se în evenimentele organizate de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, dedicate, pe tot parcursul săptămânii, locului social pe care femeile îl ocupă în societatea de azi.
Reamintim că săptămâna 8 – 12 mai 2023 este consacrată egalității de șanse între femei și bărbați.
Invitate: Roxana Ruscior (scriitoare), Elisabeta Mihalcea (vicepreședinte CJ Giurgiu), Ramona Mihăilă (prof. univ.).
Moderator: George Matei
Organizatori: Asociația Creatorilor de Ficțiune, revista Ficțiunea OPTm, Muzeul Național al Literaturii Române, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.

Ramona Mihăilă este director Cabinet Secretar de stat la Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și profesor universitar dr. la Universitatea Creștine Dimitrie Cantemir, București, unde predă cursuri de literatură, scrieri feminine, studii de gen. În cadrul universității a înființat Institutul de Studii de Gen și a coordonat proiecte internaționale. Este autoare și (co)-editoare a 25 de cărți și peste 250 de articole. A fost profesoară invitată la Arizona State University, cercetătoare pentru instituții internaționale, beneficiară de granturi pentru participarea la conferințe. Este expertă în Studii de gen și expertă EURAXESS la Comisia Europeană. Este redactor executiv al revistei Journal of Research in Gender Studies, New York. Este militantă pentru egalitatea de șanse și combaterea violenței de gen, concept pe care le-a susținut la ONU în cadrul Comisiei Statutului Femeii, martie 2023.

Roxana Ruscior (n. 1982, București) este scriitoare și absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București, Roxana a lucrat 15 ani în presă, apoi în agenții de PR și de marketing online. Este pasionată de astronomie, medicină, istorie și psihologie. A început să scrie la vârsta de 12 ani, mai întâi piese de teatru, apoi și proză. A debutat editorial în anul 2013, cu romanul Armata Domnului, inspirat dintr-un eveniment real: răpirea unor jurnaliști români în Irak. A urmat romanul SF Un nou Pământ (2021. Colaborează la revista Ficțiunea OPTm.

Elisabeta Mihalcea – vicepreședinte CJ Giurgiu, inginer, pasionată de literatură.

George Matei, student la Facultatea de Litere din București, departamentul de Științele Comunicării. Este pasionat de literatură și teatru. A moderat discuții cu Doina Ruști, Ioana Pârvulescu și Maia Morgenstern. Pe viitor, își dorește să se specializeze în domeniul PR-ului cultural.

2023-04-26

Gabi Suciu, la Gopo 2023

În așteptarea decernării premiilor

Dragă Gabi Suciu esti unul dintre producătorii lui Crai Nou, film nominalizat la GOPO, pentru mai multe categorii: cum a început totul? Cum ai întâlnit-o pe Alina Grigore?

 

Crai Nou are 7 nominalizări, https://fictiunea.ro/la 6 categorii. Ne-am bucurat să vedem aprecierea breslei. Am cunoscut-o pe Alina Grigore în facultate. Ea tocmai se întorsese din Statele Unite unde a studiat și lucrat timp de doi ani reprezentată de Lily’s Talent Agencie din Chicago, iar eu pregăteam producția filmului de disertație, “Treizeci”, în regia lui Victor Dragomir. Victor și-a dorit ca Alina să joace în film, așa că ne-am întâlnit cu ea. Ne-a primit cu multă căldură și profesionalism și am avut o colaborare care ne-a apropiat mult. Am rămas în strânsă legătură apoi și i-am urmărit cu admirație și interes munca. Este o forță de neoprit.

Cum au început filmările?

Alina are o școală privată de actorie, InLight, devenit și centru de cercetare în tehnica actorului în relație cu celelalte departamente. În acest cadru, ea și studenții ei practică mai multe metode de analiză a procesului de storytelling. Astfel, a început cercetarea în domeniul scenariului și a regiei ajutată de regizorul Adrian Sitaru alături de care a sris și a lucrat cu studenții ei pentru filmul “Ilegitim". Filmul a primit recunoaștere internațională câștigând premiul CICAE la Festivalul de Film de la Berlin și i-a adus Alinei premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Namur, Mențiunea specială pentru actorie în L'Europe autour de l’Europe și premiul Angela pentru scenariu și actorie la Festivalul de Film de Subtitle, din Irlanda. Adrian Sitaru a încurajat-o pe Alina să meargă mai departe spre regie. După ce a scris scenariul de la „Crai Nou”, care la vremea respectivă se numea “Ce spun urșii despre albine”, m-a sunat și am discutat mult despre posibilitățile de producție. Filmul a urmat același proces îndelungat de lucru cu actorul, repetiții în locație, improvizații și un an jumătate de cercetare și dezvoltare de roluri. Totul era atât de bine pregătit că atunci când am ajuns efectiv în filmare nu am avut nevoie de mai mult de două săptămâni pentru a filma tot.Mai mult în revista Ficțiunea OPTm

2023-04-06

Poezie la Art-Safari

Andrei Novac citește poeme, la Art Safari. În seara de 12 aprilie 2023, în capitală va avea loc un eveniment de artă experimentală. Literatură, teatru, desen și muzică. Volumul Lumea ta/carnea mea/oasele noastre, semnat de Andrei Novac, a apărut la ed. LITERA.

ACF & Fictiunea OPTm sunt parteneri media.

 

 

2023-03-04

Gaudeamus, Craiova

Pe 4 martie numeroși scriitori au fost la Craiova, unde a avut loc Târgul de Carte Gaudeamus. Lansarea cărții de povestiri „Depravatul din Gorgani” de Doina Ruști (Litera, 2023) a reunit cititori pasionați, presă și iubitori de literatură.

2023-02-27

Eveniment la Pitești, sub egida ACF

Pe 9 martie, filiala ACF Pitești se adună la Biblioteca Județeană Dinicu Golescu, în sala de conferințe. Lecturi, discuții și mai ales un omagiu adus lunii martie. Întâlnirea este patronată de poeta Allora Albulescu Șerb.

 

2022-12-16

Ce visează rețelele neuronale?

Artă fotografică realizată de Simona Andrei prin intermediul programului de inteligență artificială Midjourney. Provocator, nu?

Trăim într-o lumă în care inteligența artificială e din ce în ce mai prezentă în viețile noastre. De la aplicații pe telefon, la tot felul de aplicații industriale, IA face pași mici și siguri. Nici nu bănuiești acum că ai un dialog cu o aplicație de IA atunci când pălăvrăgești cu Siri. Pare doar o convenție, știi că zis „Hey, Siri” și că ai iPhone-ul în preajmă. Altminteri... La fiecare an și jumătate se dublează puterea de procesare (computing power) a planetei. Oare cum va fi peste zece ani? Încercați să vă imaginați, dacă puteți, câte dintre task-urile noastre zilnice vor fi preluate de IA, de la shopping, la dating, ca să mă exprim așa.

Artă produsă de IA? E artă sau pur și simplu tehnologie?... Mai mult, toată lumea se laudă zilelele astea pe Facebook cu selfie-uri produse de Lensa AI... 😊 Cui îi aparțin drepturile de autor atunci când rețelele neuronale visează, iar noi, oamenii, doar alegem care vis al lor se potrivește așteptărilor noastre artistice?

Iată câte întrebări...

Alături de Simona Andrei s-au aflat:

Doru Căstăian, Ionel Boboc, Andrei Velea, artiști, filosofi și IT-iști.

Veți avea mai multe întrebări și, poate, o imagine (ceva) mai adecvată despre lumea în care trăim.

IA va fi din ce în ce mai prezentă în viețile noastre, așa că vă propun să ne acomodăm și cu ideea că IA produce ceva ce noi, oamenii, putem numi ARTĂ.

 

2022-12-15

Filiala Pitești

Ficțiune în lecturi

2022-09-14

Deznodământul nu contează

 

Muzeul Municipiului București, alături de Asociația Creatorilor de Ficțiune și revista Ficțiunea OPTm,organizează săptămânal un ciclu de evenimente dedicate lecturilor, discuțiilor, momentelor de performing art, sub genericul: „Deznodământul nu contează”.

Întâlnirile au loc în fiecare zi de miercuri a săptămânii, începând cu ora 18.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151),

De fiecare dată va exista și un moment dedicat istoriei Casei Filipescu-Cesianu sau referitor la exponatele din Muzeul Vârstelor, primul muzeu cu profil de antropologie urbană din România. 

 

Intrarea este liberă. 

Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor

https://asociatia-creatorilor-de-fictiune.ro/ 

https://fictiunea.ro 

https://muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html

2022-09-12

Deznodământul nu contează

 

Muzeul Municipiului București, alături de Asociația Creatorilor de Ficțiune și revista Ficțiunea OPTm,organizează săptămânal un ciclu de evenimente dedicate lecturilor, discuțiilor, momentelor de performing art, sub genericul: „Deznodământul nu contează”.

Întâlnirile au loc în fiecare zi de miercuri a săptămânii, începând cu ora 18.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151),

De fiecare dată va exista și un moment dedicat istoriei Casei Filipescu-Cesianu sau referitor la exponatele din Muzeul Vârstelor, primul muzeu cu profil de antropologie urbană din România. 

 

Intrarea este liberă. 

Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor

https://asociatia-creatorilor-de-fictiune.ro/ 

https://fictiunea.ro 

https://muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html

2022-09-07

Deznodământul nu contează

5 minute de poezie în revista Cultura

 

Muzeul Municipiului București, alături de Asociația Creatorilor de Ficțiune și revista Ficțiunea OPTm,organizează săptămânal un ciclu de evenimente dedicate lecturilor, discuțiilor, momentelor de performing art, sub genericul: „Deznodământul nu contează”.

Întâlnirile au loc în fiecare zi de miercuri a săptămânii, începând cu ora 18.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151),

De fiecare dată va exista și un moment dedicat istoriei Casei Filipescu-Cesianu sau referitor la exponatele din Muzeul Vârstelor, primul muzeu cu profil de antropologie urbană din România. 

 

Intrarea este liberă. 

Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor

https://asociatia-creatorilor-de-fictiune.ro/ 

https://fictiunea.ro 

https://muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html

2022-08-09

Deznodământul nu contează

Muzeul Municipiului București, alături de Asociația Creatorilor de Ficțiune și revista Ficțiunea OPTm, lansează un ciclu estival de evenimente dedicate lecturilor, discuțiilor, momentelor de performing art, care se vor desfășura sub genericul: „Deznodământul nu contează”.

Întâlnirile vor avea loc în fiecare zi de marți a săptămânii, începând cu ora 19.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151), debutul fiind pe data de 9 august 2022. De fiecare dată va exista și un moment dedicat istoriei Casei Filipescu-Cesianu sau referitor la exponatele din Muzeul Vârstelor, primul muzeu cu profil de antropologie urbană din România. 

Pe 9 august, ora 19.00, publicul este invitat la o lectură „unde se deschide cartea” cu Răzvan Țupa & Ioana Miron, să asculte o scurtă istorisire în care deznodământul nu are importanță, cu Doina Ruști, dar și o polemică pe marginea romanului fluviu. Mai are astăzi șanse romanul amplu ori lumea citește doar micro-romane? O polemică între Alina Pavelescu  și Cristian Fulaș. Cinci minute vor fi dedicate Casei Filipescu-Cesianu: Cristina Bogdan va dezvălui sensurile unei descoperiri. 

Amfitrioana evenimentului este Carmen Târnoveanu, jurnalist, moderator și realizator de programe de televiziune.

Uite cum a fost: aici

 

 

 „Vă așteptăm pe înserat, în grădina Casei Filipescu-Cesianu, ca să înțelegem împreună esența nemuritoare a verilor bucureștene!” este îndemnul lansat de Doina Ruști, scriitor, profesor universitar și scenarist.

Intrarea este liberă. 

Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor

https://asociatia-creatorilor-de-fictiune.ro/ 

https://fictiunea.ro 

https://muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html

2022-06-08

Premiile FICȚIUNEA 2022

Câștigătorii premiilor FICȚIUNEA

În seara de 8 iunie, ora 19, a avut loc gala de decernare a Premiilor FICȚIUNEA, acordate de revista „OPT motive” și de Asociația Creatorilor de Ficțiune. Deși fusese programată să se desfășoare pe Plaja Neversea, din cauza condițiilor meteorologice, gala a avut loc în sala „Jean Constantin”, Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret, și a beneficiat de sprijinul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”  și al Consiliului Județean. 

Au fost acordate trei premii FICȚIUNEA

- Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ artist vizual a fost acordat lui Bogdan Farcaș  - pentru rolul Florin Iespas, din lungmetrajul Neidentificat (r. Bogdan Apetrei).

- Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ scriitor a fost acordat lui Liviu G. Stan - pentru romanul Salamandre, Litera, bpc, 2021.

- Premiul Ficțiunea pentru personalitatea artistică a anului a mers la Horațiu Mălăele, recompensat pentru implicarea în numeroase zone ale ficțiunii (film, teatru, carte, desen).

Reamintim că nominalizații sunt selectații din propunerile făcute de membrii Asociației Creatorilor de Ficțiune în colaborare cu revista „OPT motive”.

Juriul a fost constituit din Doina Ruști - scriitoare, Adriana Irimescu - actriță, Andrei Boncea - producător de film.

„Cred cu tărie în arta hibridă, într-o nouă formă de expresie care a început timid de trei decenii încoace. Între literatură, artele plastice, film sau muzică au crescut treptat teritorii de graniță, din ce în ce mai întinse, pregătite să-și declare autonomia. Filmul de artă, clipurile artistice, pictura tematică, muzica bazată pe text sau pe o temă literară, poezia ca manifestare vizuală, numeroasele forme ale artelor spectacolului, micro-ficțiunile, flash-ul literar, „instalațiile” simbolice, adeseori bazate pe literatură, reinterpretarea spațiului exterior prin varii modele, de la filmările cu dronă, mixate pe impresii tematice, la ingenioasele informații animate sau la imaginile parodice, care au umplut netul etc. totul tinde spre o schimbare majoră a sensului creației. Ne aflăm în plină epidemie creativă. Gândiți-vă doar  la milioanele de clipuri  (testimoniale sau simple înregistrări cu telefonul), în care un om a simțit nevoia de a-și împărtăși imaginarul casnic, și vă veți afla în centrul expansiunii. Toate aceste schimbări și mai ales diversificarea actului creativ au dus la apariția Asociației Creatorilor de Ficțiune (ACF), care aduce alături scriitori, actori, artiști plastici, cineaști, regizori, critici și cronicari din domeniul ficțiunii, fotografi, creatori de concepte artistice, oameni capabili să creeze sau să ia parte la o creație colectivă etc.

 Pentru început am stabilit trei premii: unul pentru creația vizuală, care include forme de manifestare prin imagine, de la clipul video la vloguri, dans sau teatru, în ideea că toate aceste creații au o latură pronunțat vizuală; altul pentru arta scrisului cu tendințe de a migra spre alte arte și un premiu pentru personalitatea anului. 

Desigur intenția noastră este aceea de a mări numărul de premii. Această primă ediție este doar începutul unei mișcări, la care sunt invitați să ia parte toți cei care cred în arta hibridă.

 În principiu, orice membru al asociației poate face propuneri, iar creatorii propuși pot intra pe lista nominalizaților. Juriul va fi întotdeauna compus doar din 3 persoane. Mi se pare absurd să mimăm obiectivitatea aducând oameni mulți, de cele mai multe ori anunțați în ultimul moment, pentru ca până la urmă să hotărască tot o singură persoană, autoritatea ocultă ori rețeaua nevăzută. Cred sincer că e nedreaptă situația de nominalizat. Nominalizatul e un om adus să dea greutate celui care ia premiu. Cum totul este subiectiv în lume, am decis ca listele cu nominalizații să fie suficient de lungi. Fiecare om de pe acea listă merită premiul. Pentru fiecare categorie va hotărî un singur om, justificându-și public alegerea, prezentând calitățile fiecărei opere/persoane nominalizate.”

Doina Ruști

2022-06-01

Premiile FICȚIUNEA. Nominalizări 2022

 

 

 

În cadrul unei eveniment organizat de Muzeul Literaturii Române din București (marți, 24 mai 2022, ora 19.30), au fost anunțați nominalizații pentru Premiile FICȚIUNEA.

Sunt nume importante, care au contribuit la menținerea unui tonus constant al creativității, ca act de ficțiune, de plăsmuire, de reevaluare a lumii, pe tot parcursul anului 2021. Unii au creat ei înșiși opere de ficțiune, alții au creat infrastructura, așa cum a fost Muzeul Literaturii din București, un fel de refugiu pentru mulți creatori și oameni de cultură, care au avut ocazia astfel să ia parte la un act de creație colectiv, prin varii evenimente și prin platforma Cultura în direct, susținută de Primăria orașului București. Alții au creat platforme, podcasturi de interes general, spectacole, filme și nu în ultimul rând literatură. Prin urmare listele nominalizaților conțin nume din varii domenii.

Nominalizările la Premiile FICȚIUNEA

Cel mai creativ artist vizual

Cel mai creativ scriitor

Premiul Personalitatea artistică a anului: 

Reamintim că nominalizații sunt selectații din propunerile făcute de membrii Asociației Creatorilor de Ficțiune în colaborare cu revista OPT motive-Ficțiunea.

Premiile vor fi anunțate în cadrul unei festivități care va avea loc în seara de 8 iunie, pe Plaja Neversea, din Constanța, la ora 19. 

Anul acesta Premiile Ficțiunea beneficiază de sprijinul Centrului Cultural „Teodor Burada” al Consiliului Județean Constanța.

Juriul este constituit din

  1. Doina Ruști - scriitoare

  2. Adriana Irimescu - actriță

  3. Andrei Boncea - producător de film.

„Cred cu tărie în arta hibridă, într-o nouă formă de expresie care a început timid de trei decenii încoace. Între literatură, artele plastice, film sau muzică au crescut treptat teritorii de graniță, din ce în ce mai întinse, pregătite să-și declare autonomia. Filmul de artă, clipurile artistice, pictura tematică, muzica bazată pe text sau pe o temă literară, poezia ca manifestare vizuală, numeroasele forme ale artelor spectacolului, micro-ficțiunile, flash-ul literar, „instalațiile” simbolice, adeseori bazate pe literatură, reinterpretarea spațiului exterior prin varii modele, de la filmările cu dronă, mixate pe impresii tematice, la ingenioasele informații animate sau la imaginile parodice, care au umplut netul etc. totul tinde spre o schimbare majoră a sensului creației. Ne aflăm în plină epidemie creativă. Gândiți-vă doar  la milioanele de clipuri  (testimoniale sau simple înregistrări cu telefonul), în care un om a simțit nevoia de a-și împărtăși imaginarul casnic, și vă veți afla în centrul expansiunii. Toate aceste schimbări și mai ales diversificarea actului creativ au dus la apariția Asociației Creatorilor de Ficțiune (ACF), care aduce alături scriitori, actori, artiști plastici, cineaști, regizori, critici și cronicari din domeniul ficțiunii, fotografi, creatori de concepte artistice, oameni capabili să creeze sau să ia parte la o creație colectivă etc.

 În principiu, orice membru al asociației poate face propuneri, iar creatorii propuși de cel puțin două persoane vor intra pe lista nominalizaților. Juriul va fi întotdeauna compus doar din 3 persoane. Mi se pare absurd să mimăm obiectivitatea aducând oameni mulți, de cele mai multe ori anunțați în ultimul moment, pentru ca până la urmă să hotărască tot o singură persoană, autoritatea ocultă ori rețeaua nevăzută.  Cred sincer că e nedreaptă situația de nominalizat. Nominalizatul e un om adus să dea greutate celui care ia premiu. Cum totul este subiectiv în lume, am decis ca  listele cu nominalizații să fie suficient de lungi. Fiecare om de pe acea listă merită premiul. Pentru fiecare categorie va hotărî un singur om, justificându-și public alegerea, prezentând calitățile fiecărei opere/persoane nominalizate.”

Doina Ruști

2022-05-20

La Palatul Suțu, în căutarea unui mister

Și după. Ileana Marin, Cătălin D Constantin, Doina Ruști

2022-04-15

Poeții își citesc poemele

2022-04-03

Un eveniment de TOP la Galați

2022-04-01

Poeții își citesc poemele

2021-10-25

Primul număr tipărit al revistei Opt motive

2021-05-17

Înființarea asociației

 

Vara, după un spectacol cu măști, la insistențele unui grup de actori, a luat ființă clubul căruia i-am spus Asociația Creatorilor de Ficțiune. Pentru că din el fac parte oameni care într-un fel sau altul creează părți vizibile sau invizibile ale unui teritoriu al fanteziei.

2016-03-14

Actori, scriitori, biblioteci

 

Dorotheea Petre citind la Biblioteca Națională