Premiile Ficțiunea 2023 ed a 2-a

Doina Ruști

Zilele trecute, revista „Ficțiunea OPTm” a acordat câteva premii, pretext pentru o întâlnire în grădina Casei Filipescu Cesianu din Calea Victoriei. Pentru cine nu știe, revista  este emisă de un grup important (în jur de 400 de oameni), artiști consacrați, din toate domeniile artei, sau  doar persoane implicate într-un fel sau altul în ideea de ficțiune: fotografi, furnizori de conținut artistic, ficționalizatori ai actului cotidian,  exegeți, susținători sau consumatori de ficțiune, conștienți de faptul că iau parte la un construct artistic hibrid. Pe scurt, creatori de ficțiune. Nu întâmplător am ales sintagma asta. Ficțiunea nu este întotdeauna creație. În esență, este simulare subiectivă a realității, plăsmuire. „Fictura” (în latină) este o figură „mincinoasă”, o reprezentare simbolică și personală a lumii. O sinteză.

 În momentul de față luăm parte la o explozie creativă. În masă, exact cum preconiza Nietzsche, omenirea participă la un hyperconstruct, alcătuit pe rețelele sociale, din fotografii, text, muzică, film etc. Oameni care nu au citit în viața lor literatură, alcătuiesc cu migală povestea nemaipomenită a ciorapilor transformați, cu o tăietură de foarfecă, în mănuși vorbitoare. Iar această acțiune, pe cât de inutilă și bizară, pe atât de cronofagă, e filmată, postată pe net. O mulțime de oameni își lasă viața și preocupările lor ca să se uite până la capăt la mirobolanta metamorfoză a ciorapilor în mănuși. Iar alți oameni fac un nou film pentru a comenta. Aceasta este doar o infimă parte a cotidianului nostru. El a atins toate artele, îndrumând cu discreție avangarda. De multe decenii artele au intrat într-un melanj care face imposibilă întoarcerea la structuri și la mijloace clasice. „Se întâmplă lucruri” în acest moment al istoriei, cum spunea Mircea Cărtărescu, la înmânarea premiului pentru „Cel mai bun personaj”. Este confortabil să ieșim din bula artistică, zicea Eugen Jebeleanu, tânărul regizor de la TNB. Trăim ca artiști într-un joc, iar libertatea de a folosi orice mijloacele artistice sau chiar de a intra în contact cu alți creatori, din varii domenii, cu siguranță duce spre viitor. Artele nu se exclud, se știe de mult, dar în momentul actual vorbim în primul rând de participare. De aici și căutările de dincolo de plăsmuirile obișnuite ale artistului. În „meta-vers”, ca să parafrazăm un volum al lui Dan Mircea Cipariu, începe arta hibridă.

Tocmai de aceea, ne-am întâlnit către seară într-o grădină, într-un habitat tradițional și tipic bucureștean, ca să-i elogiem pe artiștii vizionari. De aceea am premiat „Pescărușul” lui Jebeleanu, pentru că aici avem o experiență de recitire a operei clasice. E o operă-manifest, iar alte opere ale schimbării estetice au însoțit-o. Toate celelalte categorii o susțin. Din același motiv, aveam nevoie de un personaj ca Theodoros – clasic și actual în același timp, simbolic, memorabil, ținând în buzunarul secret un mesaj baroc, nesfârșit. Peste grădină au plutit versuri din „Levantul”, au fost invocați creatori de imagine. Ne-am adunat în jurul halucinatului „Horodok” al lui Adi G. Secară. Pentru că avem nevoie de schimbare estetică.

Revista  „Ficțiunea” și grupul creatorilor de ficțiune a luat ca pretext premiile, ca, de fapt, să prezinte 17 artiști excepționali. Am apreciat ironia din finalul filmului lui Negoescu, „lucrătura” lui Ceaușoglu, ne-am bucurat de deznodământul Dorei Pavel și ne-a încântat noutatea romanului „Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte” de Alexandru Lamba.

După cum vă așteptați, nici categoriile n-au fost pe... genuri și specii. Și nici pe ochi frumoși, pe importanța serviciilor ori alte alea. Acestea sunt premiile:

Stil artistic rafinat și ingenios: Adi G. Secară –  Horodok (poeme), Eikon, 2022;

Creație hibridă – cu valoare de manifest: Eugen Jebeleanu – Pescărușul (Cehov), TNB;

Ficțiune psihologică, cu impact social: Alina Grigore – Crai nou (film), scenariu și regie;

Cel mai bun personaj: Mircea Cărtărescu – pentru personajul Theodoros din romanul omonim, Humanitas, 2022;

Cel mai bun final de operă: Alexandru Lamba – Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte (roman), Litera, BPC, 2022

Ficțiune de popularitate: Dana Ștefănescu – fotografie urbană;

Premiul special al revistei Ficțiunea OPTm: Dan Mircea Cipariu, pentru volumul Meta-Vers, Vellant, 2022

Cele mai bune 10 povestiri publicate în Ficțiunea/2022 au fost semnate de Rodica Bretin, Cristi Nedelcu, Ionuț Chiva, Dana Dumitru, Roxana Dumitrache, Allex Trușcă, Andrei Ungureanu, Andrei Simuț, Roxana Ruscior și Alexandru Lamba.

Dar dincolo de premii s-a aflat întâlnirea, venită din dorința unanimă de armonie. Ioana Nicolaie și Mircea Cărtărescu și-au întrerupt vacanța ca să vină în grădina Filipescu. M-a impresionant efortul lor de a pune capăt multelor disensiuni sterpe din lumea artistică. Generozitatea scriitorului veritabil poate repara până la urmă o lume defectă. Cred în forța creatorului, în mâna pe care Mircea Cărtărescu a întins-o spre „Ficțiunea”. 

De altfel, toți cei care au venit acolo au creditat nu doar premiile, ci schimbarea. Alina Grigore, regizoarea, și Ioana Chițu, actrița care a făcut rolul principal din filmul ei, au lăsat un turneu și-au venit, pentru că voiau să dea un semnal. Jebeleanu a fugit de la repetiție ca să ne spună cât de fericit este să vadă artiști liberi. Scriitori cunoscuți, ca Dan Mircea Cipariu, Andrei Novac, Bogdan Alexandru Stănescu, Ioana Miron, Adi G. Secară, Roxana Dumitrache, Cristi Nedelcu, Daniela Luca se aflau în grădină să susțină evenimentul, ca și cei aflați la început de drum literar – Liviu G. Stan, Roxana Ruscior, Alexandru Lamba, Florin Spătaru, Dorian Dron, Cătălina Steriu, Andrei Ungureanu, Narcis Amariei, Alexandru Șerban și mulți alții. Actori, fotografi, oameni de televiziune – nume multe ne-au fost alături. 

Premiile „Ficțiunea”, ajunse la a II-a ediție, își propun să recompenseze artiști valoroși din varii domenii, pentru detalii, pentru noutăți excepționale, pentru realizări care fac parte din marea schimbare pe care o parcurgem.

Propunerile vin de la filialele Asociației Creatorilor de Ficțiune și de la colaboratorii revistei Ficțiunea OPTm. Numărul de propuneri a decis nominalizările.

Juriul este format din șase persoane, iar anul acesta a avut următoarea componență: Liviu G. Stan (scriitor), Adriana Irimescu (actriță), Ligia Pârvulescu (scriitoare), Cristina Bogdan (conf. univ. dr., antropolog), Ciprian Handru (doctorand, Școala Doctorală Litere) și Ileana Marin (prof. univ. dr.)

La fiecare categorie a hotărât un singur om. Considerăm că toți cei 4 nominalizați merită premiul. Alegerile prin vot, prin medii aritmetice ori prin discuții și presiuni ni se par depășite. Fiecare premiu este decis de un singur membru al juriului, prin argument public și curajos. Pe față. 

Nu am ținut cont de notorietatea sau de vizibilitatea artistului, ci de doar de calitățile operei.

Pe lângă cele 6 premii, respectiv, pentru stil, operă-manifest, ficțiune psihologică, personaj, deznodământ și ficțiune de popularitate, a fost și un premiu special al revistei „Ficțiunea OPTm”, decis de redacția publicației.

În cadrul galei de premiere au fost sărbătoriți și autorii celor mai bune povestiri publicate în revistă, de-a lungul anului 2022.

Întâlnirea din grădină a fost  organizată de Andrei Novac, iar amfitrioni au fost Cristina Bogdan și Petre Nechita.

Evenimentul s-a desfășurat în parteneriat cu Muzeul Vârstelor-Casa Filipescu Cesianu/MMB, Primăria Capitalei & ARCUB.

Sprijinul media a venit în primul rând de la Facultatea de Litere a Universității din București, căreia i s-au alăturat: „Adevărul de Weekend”, revista „Cultura”, TVR Cultural, Radio România Actualități, Radio Cultural, Radio București FM, „Agenția de Carte”, acasă.ro.

Dar știți cum e: de câte ori se dau niște premii, se declanșează durerile. Cel puțin în lumea literară, cu cât scriitorul e mai slab, mai neînsemnat, cu atât durerea e mai ascuțită. Câte un infantil trompetist e cu inima ruptă, compilator becalian al unei opere masive, atenție – nu plagiată, ci doar compilată din scrierile altora și asezonată cu obrăznicie nativă –, ori câte un recent alfabetizat, romancier închipuit, plâng sub teroarea grădinilor. Alteori, un criticaș de meserie obișnuiește să se urce pe-o lădiță de plastic, undeva, într-un cartier îndepărtat, și să repete în portavoce mesajele trimise de proprietarii lui. Toți trei cu același stăpân, venit dintr-o lume care se stinge.

Iar în timpul ăsta, în grădină, pe sub platanii Filipeștilor din Calea Victoriei se naște noua literatură.

Text publicat astăzi și în Fictiunea OPTm

***

Deznodământul nu contează

„Deznodământul nu contează" continuă pe vară, în ideea de a ieși seara, la grădină, pe Calea Victoriei. Prin urmare, te aștept după cum urmează, cu multe surprize și cu invitația de a te anunta cu o lectură, discutie etc. Și... te rog să dai info mai departe:

9 august

Realitate versus fictiune

Discuție cu jurnaliști-scriitori de top: 
Monica Tănase (Life) - cum faci poveste din interviu
Roxana Ruscior (scriitoare): realități istorice literaturizate
Petre Nechita (reporter tv): reportaj, poveste, literatură

Moderează Roxana Brănișteanu

16 august

Povești din București cu Damian Anfile

Petre Nechita - citește din proza sa

Moderează Carmen Târnoveanu

23 august
nu ne vedem în grădină,

ci la Humanitas Cișmigiu, ora 19, ca să vorbim despre cartea colectivă „Femei, bărbați și faptele lor", o colecție de povestiri, scrise la cererea Ligiei Pârvulescu. Concepută ca atelier de scriere creativă, cartea este precedată și de câteva idei despre Cum se scrie o poveste (Doina Ruști), de o însemnare a lui Adrian Teleșpan, incheindu-se cu un mesaj din partea Ligiei Pârvulescu.

Autori: Robert Șerban, Ioana Miron, Ștefania Mihalache, Dorian Dron, Ligia Pârvulescu, Petre Nechita, Doina Ruști, Allex Trușcă, Cristina Bogdan, Irina Georgescu, Roxana Brănișteanu, Emanuela Ilie, Alina Pavelescu, Emilia Toma, Ruxandra Cesereanu, Adrian Teleșpan, Laura Sorin.

Au fost:

***

Conversație de seară

Litere și femei
Intitulat Litere și femei, evenimentul face parte dintr-un proiect amplu, de întâlniri bilunare, moderate de George Matei. Unul sau mai mulți invitați, din varii domenii, iau parte la o discuție cu temă anunțată. Întâlnirea are loc marți, o dată la două săptămâni, în grădina MNLR din strada Nicolae Crețulescu 8, în formula unui eveniment interactiv, cu public numit generic: Conversație de seară.
Prima temă este dedicată feminității și literaturii, încadrându-se în evenimentele organizate de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, dedicate, pe tot parcursul săptămânii, locului social pe care femeile îl ocupă în societatea de azi.
Reamintim că săptămâna 8 – 12 mai 2023 este consacrată egalității de șanse între femei și bărbați.
Invitate: Roxana Ruscior (scriitoare), Elisabeta Mihalcea (vicepreședinte CJ Giurgiu), Ramona Mihăilă (prof. univ.).
Moderator: George Matei
Organizatori: Asociația Creatorilor de Ficțiune, revista Ficțiunea OPTm, Muzeul Național al Literaturii Române, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.

Ramona Mihăilă este director Cabinet Secretar de stat la Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și profesor universitar dr. la Universitatea Creștine Dimitrie Cantemir, București, unde predă cursuri de literatură, scrieri feminine, studii de gen. În cadrul universității a înființat Institutul de Studii de Gen și a coordonat proiecte internaționale. Este autoare și (co)-editoare a 25 de cărți și peste 250 de articole. A fost profesoară invitată la Arizona State University, cercetătoare pentru instituții internaționale, beneficiară de granturi pentru participarea la conferințe. Este expertă în Studii de gen și expertă EURAXESS la Comisia Europeană. Este redactor executiv al revistei Journal of Research in Gender Studies, New York. Este militantă pentru egalitatea de șanse și combaterea violenței de gen, concept pe care le-a susținut la ONU în cadrul Comisiei Statutului Femeii, martie 2023.

Roxana Ruscior (n. 1982, București) este scriitoare și absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București, Roxana a lucrat 15 ani în presă, apoi în agenții de PR și de marketing online. Este pasionată de astronomie, medicină, istorie și psihologie. A început să scrie la vârsta de 12 ani, mai întâi piese de teatru, apoi și proză. A debutat editorial în anul 2013, cu romanul Armata Domnului, inspirat dintr-un eveniment real: răpirea unor jurnaliști români în Irak. A urmat romanul SF Un nou Pământ (2021. Colaborează la revista Ficțiunea OPTm.

Elisabeta Mihalcea – vicepreședinte CJ Giurgiu, inginer, pasionată de literatură.

George Matei, student la Facultatea de Litere din București, departamentul de Științele Comunicării. Este pasionat de literatură și teatru. A moderat discuții cu Doina Ruști, Ioana Pârvulescu și Maia Morgenstern. Pe viitor, își dorește să se specializeze în domeniul PR-ului cultural.

***

Gabi Suciu, la Gopo 2023

În așteptarea decernării premiilor

Dragă Gabi Suciu esti unul dintre producătorii lui Crai Nou, film nominalizat la GOPO, pentru mai multe categorii: cum a început totul? Cum ai întâlnit-o pe Alina Grigore?

Crai Nou are 7 nominalizări, https://fictiunea.ro/la 6 categorii. Ne-am bucurat să vedem aprecierea breslei. Am cunoscut-o pe Alina Grigore în facultate. Ea tocmai se întorsese din Statele Unite unde a studiat și lucrat timp de doi ani reprezentată de Lily’s Talent Agencie din Chicago, iar eu pregăteam producția filmului de disertație, “Treizeci”, în regia lui Victor Dragomir. Victor și-a dorit ca Alina să joace în film, așa că ne-am întâlnit cu ea. Ne-a primit cu multă căldură și profesionalism și am avut o colaborare care ne-a apropiat mult. Am rămas în strânsă legătură apoi și i-am urmărit cu admirație și interes munca. Este o forță de neoprit.

Cum au început filmările?

Alina are o școală privată de actorie, InLight, devenit și centru de cercetare în tehnica actorului în relație cu celelalte departamente. În acest cadru, ea și studenții ei practică mai multe metode de analiză a procesului de storytelling. Astfel, a început cercetarea în domeniul scenariului și a regiei ajutată de regizorul Adrian Sitaru alături de care a sris și a lucrat cu studenții ei pentru filmul “Ilegitim". Filmul a primit recunoaștere internațională câștigând premiul CICAE la Festivalul de Film de la Berlin și i-a adus Alinei premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Namur, Mențiunea specială pentru actorie în L'Europe autour de l’Europe și premiul Angela pentru scenariu și actorie la Festivalul de Film de Subtitle, din Irlanda. Adrian Sitaru a încurajat-o pe Alina să meargă mai departe spre regie. După ce a scris scenariul de la „Crai Nou”, care la vremea respectivă se numea “Ce spun urșii despre albine”, m-a sunat și am discutat mult despre posibilitățile de producție. Filmul a urmat același proces îndelungat de lucru cu actorul, repetiții în locație, improvizații și un an jumătate de cercetare și dezvoltare de roluri. Totul era atât de bine pregătit că atunci când am ajuns efectiv în filmare nu am avut nevoie de mai mult de două săptămâni pentru a filma tot.Mai mult în revista Ficțiunea OPTm

***

Poezie la Art-Safari

Andrei Novac citește poeme, la Art Safari. În seara de 12 aprilie 2023, în capitală va avea loc un eveniment de artă experimentală. Literatură, teatru, desen și muzică. Volumul Lumea ta/carnea mea/oasele noastre, semnat de Andrei Novac, a apărut la ed. LITERA.

ACF & Fictiunea OPTm sunt parteneri media.

***

Gaudeamus, Craiova

Pe 4 martie numeroși scriitori au fost la Craiova, unde a avut loc Târgul de Carte Gaudeamus. Lansarea cărții de povestiri „Depravatul din Gorgani” de Doina Ruști (Litera, 2023) a reunit cititori pasionați, presă și iubitori de literatură.

***

Eveniment la Pitești, sub egida ACF

Pe 9 martie, filiala ACF Pitești se adună la Biblioteca Județeană Dinicu Golescu, în sala de conferințe. Lecturi, discuții și mai ales un omagiu adus lunii martie. Întâlnirea este patronată de poeta Allora Albulescu Șerb.

***

Ce visează rețelele neuronale?

Artă fotografică realizată de Simona Andrei prin intermediul programului de inteligență artificială Midjourney. Provocator, nu?

Trăim într-o lumă în care inteligența artificială e din ce în ce mai prezentă în viețile noastre. De la aplicații pe telefon, la tot felul de aplicații industriale, IA face pași mici și siguri. Nici nu bănuiești acum că ai un dialog cu o aplicație de IA atunci când pălăvrăgești cu Siri. Pare doar o convenție, știi că zis „Hey, Siri” și că ai iPhone-ul în preajmă. Altminteri... La fiecare an și jumătate se dublează puterea de procesare (computing power) a planetei. Oare cum va fi peste zece ani? Încercați să vă imaginați, dacă puteți, câte dintre task-urile noastre zilnice vor fi preluate de IA, de la shopping, la dating, ca să mă exprim așa.

Artă produsă de IA? E artă sau pur și simplu tehnologie?... Mai mult, toată lumea se laudă zilelele astea pe Facebook cu selfie-uri produse de Lensa AI... 😊 Cui îi aparțin drepturile de autor atunci când rețelele neuronale visează, iar noi, oamenii, doar alegem care vis al lor se potrivește așteptărilor noastre artistice?

Iată câte întrebări...

Alături de Simona Andrei s-au aflat:

Doru Căstăian, Ionel Boboc, Andrei Velea, artiști, filosofi și IT-iști.

Veți avea mai multe întrebări și, poate, o imagine (ceva) mai adecvată despre lumea în care trăim.

IA va fi din ce în ce mai prezentă în viețile noastre, așa că vă propun să ne acomodăm și cu ideea că IA produce ceva ce noi, oamenii, putem numi ARTĂ.

***

Filiala Pitești

Ficțiune în lecturi

***

Deznodământul nu contează

Muzeul Municipiului București, alături de Asociația Creatorilor de Ficțiune și revista Ficțiunea OPTm,organizează săptămânal un ciclu de evenimente dedicate lecturilor, discuțiilor, momentelor de performing art, sub genericul: „Deznodământul nu contează”.

Întâlnirile au loc în fiecare zi de miercuri a săptămânii, începând cu ora 18.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151),

De fiecare dată va exista și un moment dedicat istoriei Casei Filipescu-Cesianu sau referitor la exponatele din Muzeul Vârstelor, primul muzeu cu profil de antropologie urbană din România. 

Intrarea este liberă. 

Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor

https://asociatia-creatorilor-de-fictiune.ro/ 

https://fictiunea.ro 

https://muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html

***

Deznodământul nu contează

Muzeul Municipiului București, alături de Asociația Creatorilor de Ficțiune și revista Ficțiunea OPTm,organizează săptămânal un ciclu de evenimente dedicate lecturilor, discuțiilor, momentelor de performing art, sub genericul: „Deznodământul nu contează”.

Întâlnirile au loc în fiecare zi de miercuri a săptămânii, începând cu ora 18.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151),

De fiecare dată va exista și un moment dedicat istoriei Casei Filipescu-Cesianu sau referitor la exponatele din Muzeul Vârstelor, primul muzeu cu profil de antropologie urbană din România. 

Intrarea este liberă. 

Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor

https://asociatia-creatorilor-de-fictiune.ro/ 

https://fictiunea.ro 

https://muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html

***

Deznodământul nu contează

5 minute de poezie în revista Cultura

Muzeul Municipiului București, alături de Asociația Creatorilor de Ficțiune și revista Ficțiunea OPTm,organizează săptămânal un ciclu de evenimente dedicate lecturilor, discuțiilor, momentelor de performing art, sub genericul: „Deznodământul nu contează”.

Întâlnirile au loc în fiecare zi de miercuri a săptămânii, începând cu ora 18.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151),

De fiecare dată va exista și un moment dedicat istoriei Casei Filipescu-Cesianu sau referitor la exponatele din Muzeul Vârstelor, primul muzeu cu profil de antropologie urbană din România. 

Intrarea este liberă. 

Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor

https://asociatia-creatorilor-de-fictiune.ro/ 

https://fictiunea.ro 

https://muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html

***