MNLR.
Ton și ritm în literatură și muzică
Marți, 10 decembrie 2024, ora 18, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8) găzduiește o nouă întâlnire Ficțiunea.
Ton credibil, ritm de neuitat
O povestire întoarsă pe toate părțile și muzică pe măsură
Invitați
Francisc Csiki (proză)
Rafael Taraca (saxofon)
Vanessa Selouk (pian, voce)
Alina Diana Ene, profesor, & elevii Colegiului Cervantes
Moderează Andrei Roșca, specialist în filozofia culturii
Întâlnirile revistei Ficțiunea își propun să aducă în dialog generații diferite și artiști care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic.
De data aceasta, discuția pornește de la povestirea Spații virtuale de Francisc Csiki și se oprește asupra tonului auctorial. Rafael Taraca ilustrează tipuri de tonalitate muzicală, completat de eleva sa, Vanessa Selouk. Iar prof. Diana Ene și elevii săi, de la Colegiul Cervantes (care au citit povestirea Spații virtuale), analizează și discută două concepte controversate: ton și ritm în literatură și muzică.
Vă așteptăm și pe voi, evident după ce aruncați un ochi asupra povestirii lui Francisc Cski.
Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare lună.
Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.
Francisc CSIKI - prozator, masterand al Univeristății din București (traductologie).
Rafael TARACA
Profesor de Teorie-Solfegiu-Dicteu si Educatie Muzicală, la
Colegiul National de Arte Dinu Lipatti cântă la pian și saxofon.
Absolvent al Universității Naționale de Muzică, cu un master în pedagogie muzicală, Rafael Taraca este porezent în viața culturală a capitalei prin concerte și conferințe.
Vanessa SELOUK, pianistă, elevă la Colegiul National de Arte Dinu Lipatti.
Alina Diana Ene
Profesor la Colegiul Național Cervantes, București
Absolvent al Facultății de Litere (Universitatea din București), pasionat de antropologie și de literatură. Master în antropologie și în filozofie. Scrie studii de filozofia culturii, eseu.
Întâlnirile Ficțiunea: MNLR
Marți, 12 noiembrie 2024, ora 18, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8) găzduiește o nouă întâlnire Ficțiunea.
Film, literatură idei
O povestire întoarsă pe toate părțile
Invitați
Gabriela Suciu, producător de film
Andrei Bulboacă, critic de teatru și film
Adrian Florin Duță, prozator, traducător
Alina Diana Ene, profesor, & elevii Colegiului Cervantes
Moderează Andrei Roșca, specialist în filozofia culturii
Întâlnirile revistei Ficțiunea își propun să aducă în dialog generații diferite și artiști care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic. Fiecare ediție are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje. În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.
Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare lună.
Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.
Lector univ. dr. la Universitatea Națională de Teatru și Cinematografie "IL Caragiale", București, producător, distribuitor și analist de piață cinematografică, Gabriela este implicată în numeroase proiecte internaționale. Cel mai recent film produs de ea este Unde merg elefanții (2024)
Doctor în studii culturale (Facultatea de Litere, Universitatea din București), cu o teză despre festivalurile de muzică din România, Andrei Bulboacă scrie studii de literatură, teatru și film. Este masterand la secția de Studii de Teatru și Performance, în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din București.
Duță Adrian-Florin
Traducător, absolvent al secției Neerlandeză-Engleză din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, masterand la Traducerea Textului Literar Contemporan în cadrul aceleiași facultăți. Scrie proză, eseu și studii pe literatura queer.
Alina Diana Ene
Profesor la Colegiul Național Cervantes, București
Absolvent al Facultății de Litere (Universitatea din București), pasionat de antropologie și de literatură. Master în antropologie și în filozofie. Scrie studii de filozofia culturii, eseu.
Bucureștiul proletar, Bucureștiul baroc
În seria dedicată Bucureștiului, revista Ficțiunea organizează o nouă întâlnire, marți, 8 octombrie, ora 18.30.
Vasile Ernu, Adrian Majuru, Simona Scarlat și violoncelistul Szenkovics Dávid.
Discuții, lecturi, muzică.
Amfitrion: Doina Ruști
Întâlnirile din grădina Casei Filipescu Cesianu au loc sub genericul Deznodământul nu contează și se desfășoară de 3 ani.
Organizatorii evenimentului sunt Muzeul Municipiului București, Casa Filipescu Cesianu și revista Ficțiunea.
https://fictiunea.ro/autor/vasile-ernu.html
Scriitor (născut în URSS, în 1971), absolvent al Facultății de Filosofie (Universitatea Al.I.Cuza, Iași, 1996) și al masterului de Filosofie (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, 1997), a scris mai multe cărți și a ținut rubrici de opinie în Liberatatea, România Liberă, HotNews, Timpul și Adevărul, precum și rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură și Observator Cultural. Fondator al platformei: criticatac.ro.
Volume: Născut în URSS (Polirom 2006, 2007, 2010, 2013, 2020, 2024), Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom 2009), Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom 2010), Intelighenția rusă azi, (Cartier 2012), Sînt un om de stînga (Cartier 2013), Sectanții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2015, 2017, 2020), Intelighenția basarabeană azi (Cartier 2016), Bandiții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2016, 2017, 2021), Izgoniții. Mică trilogie a marginalilor (Polirom 2019, 2022), Războiul pisicilor. Ilustrații: Veronica Neacșu (Cartier, 2019), Jurnal la sfîrșitul lumii I (Editura Cartier 2019), Sălbaticii copii dingo (Polirom 2021, 2022, 2024), Jurnal la sfîrșitul lumii II (Editura Cartier 2023), Centrul nu se mai susține, împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu (Editura Trei 2023) Premii: Premiul pentru debut al României literare 2007; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România 2007; Premiul Tiuk! 2009, Premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură, 2015; Premiul revistei Observator cultural 2017 - Eseistică / Publicistică; Premiul AgențiadeCarte.ro 2019 – Eseu / Publicistică / Memorialistică; Premiul revistei Observator cultural 2022 - Memorialistică; Premiul AgențiadeCarte.ro 2022 - Eseu / Publicistică / Memorialistică. Este tradus în peste zece limbi.
Istoric, antropolog și jurnalist , Adrian Majuru s-a făcut cunoscut printr-o serie de cărții și studii despre vechiul București: Bucureștiul albanez(2002), Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență (2003), Bucureștiul subteran. Cerșetorie, delincventă, vagabondaj (2005), Copilăria la români. 1850-1950 (2006), București. Povestea unei geografii umane (2007) Cum se distrau românii odinioară (2011) s.a. De asemenea, este și prozator. Cea mai recentă carte a sa este un roman, intitulat Hoțul din Curtea Miracolelor (2023), care a primit Premiul Ficțiunea pentru cel mai bun personaj.
Absolventă a Facultății de Filosofie din Craiova, scrie proză și eseu. Prima apariție literară a avut loc în cadrul proiectului Povești de familie, coordonat de Ana Maria Sandu, în cadrul Asociației Hearth/ Casa Kerim. Textul Bietul Matei (revista Ficțiunea nr 96/2023) a fost nominalizat la categoria proză scurtă a Premiilor Ficțiunea. Pregătește un volum de proză scurtă.
Szenkovics Dávid,
Este student în anul II la Universitatea Națională de Muzică București, la clasa de violoncel a lui Răzvan Suma. Laureat al mai multor concursuri naționale, a fost bursier SoNoRo în 2022 și de patru ori a beneficiat de bursă MOL pentru promovarea tinerelor talente. În cadrul unor cursuri de măiestrie a avut ocazia să învețe și să urce pe scenă alături de mari violonceliști precum Octavian Lup, Valentin Răduțiu, Blaise Dejardin, Andrei Ioniță și Răzvan Suma și a participat la masterclass-uri conduse de Fenyő László, Denis Shapovalov, Reinhard Latzkov și Ion Storojencov. Este membru al orchestrei Tinerimea.
Doina RUȘTI, prozatoare cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, a scris romanele Fantoma din moară(2008), Lizoanca la 11 ani (2009) ), Logodnica (2017), dar este mai ales cunoscută prin trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri(2010), Omulețul roșu (2004), Mămica la două albăstrele (2013), Paturi oculte și Zavaidoc în anul iubirii. Între cele mai recente romane traduse: L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, 2024, Londra), Zogru (2022, Marsilia) și A malom kísértete (2024, Budapesta).
Are titlul academic de profesor univ. dr., cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale pentru film.
Premii: premiul pt. Proză al Uniunii Scriitorilor /2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009 ș.a.
Bucureștiul în teatru si literatură
În seria dedicată Bucureștiului, revista Ficțiunea organizează o nouă întâlnire, miercuri, 25 septembrie, pra 18.30. Invitata specială de data aceasta este o prestigioasă regizoare, Carmen lidia Vidu, care vine pregătită pentru un dialg despre reprezentarea orașului în teatru. Alături de ea vor citi prozatorii Andreea Berechet și Narcis Amariei.
Moderează Simona Scarlat.
Întîlnirile din grădina Casei Filipescu Cesianu au loc sub genericul Deznodământul nu contează și se desfășoară de 3 ani.
Organizatorii evenimentului sunt Muzeul Municipiului București, Casa Filipescu Cesianu și revista Ficțiunea.
Carmen Lidia Vidu laureată a unor premii de referință, printre care Gopo, și UNITER, este una dintre cele mai originale și puternice voci ale teatrului actual. A regizat, printre altele, spectacol ”Jurnal de România. 1989”, despre istoria cu ”i” mare a Revoluției și filmul ”O scurtă istorie Astra Film”.
Regizor de de film și de teatru, creatoare de teatru multimedia, Carmen Lidia Vidu s-a remarcat și mesajul său feminist și civic.
Absolvent al Universtății din București, specializat prin master în literatură americană, traducător și profesor, implicat în numeroase evenimente culturale în Marea Bitranie și în Spania, Narcis Amariei este și prozator. A debutat editorial cu proză scurtă în 2021, cu volumul Popicăria de piatră. Publică în mod curent proză și face parte din grupul Ficțiunea.
Andreea este scenarist și lector asociat la UNIBUC și SNSPA, unde predă cursuri de Storytelling și New Media. Doctor în istoria filmului și a teoriilor cinematografice, Andreea este autoarea volumelor Divele lui Stalin și Diva socialistă - modele feminine în cinematograful est european, publicate în 2020. Scrie proză și recent a încheiat lucrul la primul său roman.
Absolventă a Facultății de Filosofie din Craiova, scrie proză și eseu. Prima apariție literară a avut loc în cadrul proiectului Povești de familie, coordonat de Ana Maria Sandu, în cadrul Asociației Hearth/ Casa Kerim. Textul Bietul Matei (revista Ficțiunea nr 96/2023) a fost nominalizat la categoria proză scurtă a Premiilor Ficțiunea. Pregătește un volum de proză scurtă.
Adriana Irimescu & Ligia Pârvulescu
Bucureștiul în teatru si literatură
În seria dedicată Bucureștiului, revista Ficțiunea organizează o nouă întâlnire, miercuri, 25 septembrie, pra 18.30. Invitata specială de data aceasta este o prestigioasă regizoare, Carmen lidia Vidu, care vine pregătită pentru un dialg despre reprezentarea orașului în teatru. Alături de ea vor citi prozatorii Andreea Berechet și Narcis Amariei.
Moderează Simona Scarlat.
Întîlnirile din grădina Casei Filipescu Cesianu au loc sub genericul Deznodământul nu contează și se desfășoară de 3 ani.
Organizatorii evenimentului sunt Muzeul Municipiului București, Casa Filipescu Cesianu și revista Ficțiunea.
Carmen Lidia Vidu laureată a unor premii de referință, printre care Gopo, și UNITER, este una dintre cele mai originale și puternice voci ale teatrului actual. A regizat, printre altele, spectacol ”Jurnal de România. 1989”, despre istoria cu ”i” mare a Revoluției și filmul ”O scurtă istorie Astra Film”.
Regizor de de film și de teatru, creatoare de teatru multimedia, Carmen Lidia Vidu s-a remarcat și mesajul său feminist și civic.
Absolvent al Universtății din București, specializat prin master în literatură americană, traducător și profesor, implicat în numeroase evenimente culturale în Marea Bitranie și în Spania, Narcis Amariei este și prozator. A debutat editorial cu proză scurtă în 2021, cu volumul Popicăria de piatră. Publică în mod curent proză și face parte din grupul Ficțiunea.
Andreea este scenarist și lector asociat la UNIBUC și SNSPA, unde predă cursuri de Storytelling și New Media. Doctor în istoria filmului și a teoriilor cinematografice, Andreea este autoarea volumelor Divele lui Stalin și Diva socialistă - modele feminine în cinematograful est european, publicate în 2020. Scrie proză și recent a încheiat lucrul la primul său roman.
Absolventă a Facultății de Filosofie din Craiova, scrie proză și eseu. Prima apariție literară a avut loc în cadrul proiectului Povești de familie, coordonat de Ana Maria Sandu, în cadrul Asociației Hearth/ Casa Kerim. Textul Bietul Matei (revista Ficțiunea nr 96/2023) a fost nominalizat la categoria proză scurtă a Premiilor Ficțiunea. Pregătește un volum de proză scurtă.
Adriana Irimescu & Ligia Pârvulescu
Evenimente de vară
Scriitorii despre București
În seria întâlnirilor culturale, derulate sub genericul Deznodământul nu contează, va avea loc un maraton de lectură dedicat Bucureștiului. Opt dintre prozatorii bucureșteni au răspuns invitației Muzeului Municipiului București de a citi din opera lor texte despre oraș, respectiv, micro-viziuni asupra unei realități aflată în permanetă metamorfoză. Toți cei opt prozatori au surprins în scrierile lor momente din viața veche sau recentă a Bucureștiului.
Au citit: Ligia Pârvulescu, Cristian Fulaș, Petre Nechita, Liviu G. Stan, Augustin Cupșa, Doina Ruști, Adrian Majuru și Simona Goșu.
Moderator: Ciprian Handru
Evenimentul, organizat în parteneriat cu ACF și revista Ficțiunea, a avut loc miercuri, 7 august, la ora 19, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151).
Pentru cine nu știe, în Casa Filipescu-Cesianu funcționează Muzeul Vârstelor, primul așezământ cultural de antroplologie urbană din România. Lecturile auctoriale întregesc vizual și auditiv imaginea orașului, de aceea lectura filmată va fi găzduită de platformele MMB.
„Vă așteptăm pe înserat, în grădina Casei Filipescu-Cesianu, ca să înțelegem împreună esența nemuritoare a verilor bucureștene!” este îndemnul lansat de Doina Ruști.
Intrarea este liberă.
Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor
Sânzinele la Cesianu
9 iulie, 2024, ora 18.30
ACF, revista Fictiunea în colaborare cu Muzeul Vârstelor – Casa Filipescu-Cesianu și MMB anunță reluarea întâlnirilor culturale, sub genericul Deznodământul nu contează
Întâlnirile din grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151) se desfășoară bilunar, miercuri seara. Este vorba despre dialoguri, polemici, mini-conferințe, lecturi etc. dedicate atât literaturii contemproane cât și antropologiei urbane sau altor zone cultural-artistice.
Tema întâlnirii din 19 iunie este:
Povești de Sânziene scrise cu AI și cu mână de scriitor
O întâlnire moderată de Ileana MARIN
Participă scriitorii: Petre Nechita, Simona Scarlat, traducătorul Claudiu Sfirschi-Lăudat.
Un mini-atelier de scriere creativă și de discuții, pe marginea literaturii scrise de inteligența artificială.
Cu un experiment de Doina Ruști.
"Deznodământul nu contează" este un eveniment organizat de Asociația Creatorilor de Ficțiune, revista Fcțiunea OPTm si Muzeul Vârstelor - Casa Filipescu-Cesianu. S-a bucurat de succes de-a lungul anilor trecuți.
Intrarea este liberă.
Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor
https://asociatia-creatorilor-de-fictiune.ro/index.html
https://muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html
Eveniment filmat.
Profesor la Universitea din București, s-a făcut cunoscută prin studii de estetică, pornind de la pictura pre-rafaelită, către studiul de text, preocupând-o în mod special zona interdisciplinară, în care se întâlnesc imaginea și textul scris. Ileana Marin a publicat numeroase studii și cărți academice, între care Infidelitățile mitului. Repere hermeneutice (2002), Pictura prerafaelita sub semnul narativului (2003), Estetica victoriana a stersaturii (2015). Este co-autoare, alaturi de doua artiste din Belgia, a volumului Micronaratiunile orasului: o harta adnotata a Bucurestiului (2023). Coordonează doctorate, la Universitatea din București, fiind afiliată de asemenea la University of Washington, Seattle.
Jurnalist, reporter de televiziune și prozator, a debutat cu romanul Tata știe mai bine!(2021), urmat de un al doilea roman Fir-ar ea de vineri! (2022). De asemenea, publică proză scurtă în periodice si antologii. Cea mai recentă povestire a sa a apărut în volumul colectiv Femei, bărbați și faptele lor (2023)
Simona Scarlat (n. 7 nov 1991) absolventă a Facultății de Filosofie din Craiova. Prima apariție literară a avut loc în cadrul proiectului Povești de familie, coordonat de Ana Maria Sandu, în cadrul Asociației Hearth/ Casa Kerim.
Textul Bietul Matei (revista Ficțiunea nr 96/2023) a fost nominalizat la categoria Proză Scurtă a premiilor Ficțiunea. În prezent, am în lucru o colecție de texte de proză scurtă.
Claudiu Sfirschi-Lăudat este absolvent al Facultății de Filosofie. Din 2009, este director al Fundației Culturale Grecești. În paralel, desfășoară o activitate de traducător, dramaturg și, din 2024, de redactor la revista Observator cultural. Din 2019, este corealizator al podcastului Față/Verso, iar din ianuarie 2020 coordonează blogul Osmé – The Perfume Review, dedicat culturii olfactive. În 2022, a publicat cartea Osmé. Antologie de texte pentru nasul oricui, iar în 2023, Lecturi olfactive ale pielii.
Scriitoare, prozatoare, autoarea romanelor Paturi oculte, Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017), Manuscrisul fanariot(2015), Fantoma din moară (2008), Lizoanca la 11 ani(2009), Zogru (2006), Omulețul roșu (2004) ș.a. Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române. Tradusă în 15 limbi. Afilieri: USR, PEN, DACIN SARA, ACF. EU doinarusti.ro
Scriitorii despre București
Sânzinele la Cesianu
9 iulie, 2024, ora 18.30
ACF, revista Fictiunea în colaborare cu Muzeul Vârstelor – Casa Filipescu-Cesianu și MMB anunță reluarea întâlnirilor culturale, sub genericul Deznodământul nu contează
Întâlnirile din grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151) se desfășoară bilunar, miercuri seara. Este vorba despre dialoguri, polemici, mini-conferințe, lecturi etc. dedicate atât literaturii contemproane cât și antropologiei urbane sau altor zone cultural-artistice.
Tema întâlnirii din 19 iunie este:
Povești de Sânziene scrise cu AI și cu mână de scriitor
O întâlnire moderată de Ileana MARIN
Participă scriitorii: Petre Nechita, Simona Scarlat, traducătorul Claudiu Sfirschi-Lăudat.
Un mini-atelier de scriere creativă și de discuții, pe marginea literaturii scrise de inteligența artificială.
Cu un experiment de Doina Ruști.
"Deznodământul nu contează" este un eveniment organizat de Asociația Creatorilor de Ficțiune, revista Fcțiunea OPTm si Muzeul Vârstelor - Casa Filipescu-Cesianu. S-a bucurat de succes de-a lungul anilor trecuți.
Intrarea este liberă.
Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor
https://asociatia-creatorilor-de-fictiune.ro/index.html
https://muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html
Eveniment filmat.
Profesor la Universitea din București, s-a făcut cunoscută prin studii de estetică, pornind de la pictura pre-rafaelită, către studiul de text, preocupând-o în mod special zona interdisciplinară, în care se întâlnesc imaginea și textul scris. Ileana Marin a publicat numeroase studii și cărți academice, între care Infidelitățile mitului. Repere hermeneutice (2002), Pictura prerafaelita sub semnul narativului (2003), Estetica victoriana a stersaturii (2015). Este co-autoare, alaturi de doua artiste din Belgia, a volumului Micronaratiunile orasului: o harta adnotata a Bucurestiului (2023). Coordonează doctorate, la Universitatea din București, fiind afiliată de asemenea la University of Washington, Seattle.
Jurnalist, reporter de televiziune și prozator, a debutat cu romanul Tata știe mai bine!(2021), urmat de un al doilea roman Fir-ar ea de vineri! (2022). De asemenea, publică proză scurtă în periodice si antologii. Cea mai recentă povestire a sa a apărut în volumul colectiv Femei, bărbați și faptele lor (2023)
Simona Scarlat (n. 7 nov 1991) absolventă a Facultății de Filosofie din Craiova. Prima apariție literară a avut loc în cadrul proiectului Povești de familie, coordonat de Ana Maria Sandu, în cadrul Asociației Hearth/ Casa Kerim.
Textul Bietul Matei (revista Ficțiunea nr 96/2023) a fost nominalizat la categoria Proză Scurtă a premiilor Ficțiunea. În prezent, am în lucru o colecție de texte de proză scurtă.
Claudiu Sfirschi-Lăudat este absolvent al Facultății de Filosofie. Din 2009, este director al Fundației Culturale Grecești. În paralel, desfășoară o activitate de traducător, dramaturg și, din 2024, de redactor la revista Observator cultural. Din 2019, este corealizator al podcastului Față/Verso, iar din ianuarie 2020 coordonează blogul Osmé – The Perfume Review, dedicat culturii olfactive. În 2022, a publicat cartea Osmé. Antologie de texte pentru nasul oricui, iar în 2023, Lecturi olfactive ale pielii.
Scriitoare, prozatoare, autoarea romanelor Paturi oculte, Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017), Manuscrisul fanariot(2015), Fantoma din moară (2008), Lizoanca la 11 ani(2009), Zogru (2006), Omulețul roșu (2004) ș.a. Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române. Tradusă în 15 limbi. Afilieri: USR, PEN, DACIN SARA, ACF. EU doinarusti.ro
Scriitorii despre București
În seria întâlnirilor culturale, derulate sub genericul Deznodământul nu contează, va avea loc un maraton de lectură dedicat Bucureștiului. Opt dintre prozatorii bucureșteni au răspuns invitației Muzeului Municipiului București de a citi din opera lor texte despre oraș, respectiv, micro-viziuni asupra unei realități aflate în permanentă metamorfoză. Toți cei opt prozatori au surprins în scrierile lor momente din viața veche sau recentă a Bucureștiului.
Vor citi: Ligia Pârvulescu, Cristian Fulaș, Petre Nechita, Liviu G. Stan, Augustin Cupșa, Doina Ruști, Adrian Majuru și Simona Goșu.
Evenimentul, organizat în parteneriat cu ACF și revista Ficțiunea, va avea loc miercuri, 7 august, la ora 19.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151).
Pentru cine nu știe, în Casa Filipescu-Cesianu funcționează Muzeul Vârstelor, primul muzeu de antroplologie urbană din România. Lecturile auctoriale întregesc vizual și auditiv imaginea orașului, de aceea lectura filmată va fi găzduită de platformele MMB.
„Vă așteptăm pe înserat, în grădina Casei Filipescu-Cesianu, ca să înțelegem împreună esența nemuritoare a verilor bucureștene!” este îndemnul lansat de Doina Ruști, scriitor, profesor universitar și scenarist.
Intrarea este liberă.
Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor
https://asociatia-creatorilor-de-fictiune.ro/index.html
https://muzeulbucurestiului.ro/casa-filipescu-cesianu.html
Ligia Pârvulescu s-a născut în București. A absolvit cursurile Facultății de Drept a Universității București și pe cele ale Facultății de Comunicare și Relații Publice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București, urmate de un master în Muzeologie și Patrimoniu Cultural.
A publicat poezii și proză în diverse revistele literare. În 2014 debutează cu volumul de poeme Fluvii de asfalt, Casa de Editură Max Blecher. Pentru romanul Translucid a primit premiul „Primul roman”, 2021, acordat de Editura Litera, unde a fost publicat în același an. În 2022 publică Intracranian, volum de poeme apărut la Casa de Editură Max Blecher.
Cristian Fulaș
A debutat în 2015 cu Fâșii de rușine (Gestalt Books; Premiul Observator cultural pentru debut, Premiul Colocviilor „Liviu Rebreanu”, Premiul revistei Accente). Tot în 2015 a publicat Jurnal de debutant (Tracus Arte), iar în 2016 După plâns (Casa de Editură Max Blecher & Gestalt Books). A tradus aproximativ cincizeci de volume din engleză, italiană și franceză, fiind distins în 2023 de Academia Franceză cu premiul „Prix du Rayonnement de la langue et de la littérature françaises” pentru servicii remarcabile aduse limbii și literaturii franceze. Din 2019 lucrează la o nouă traducere după romanul În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust. De același autor, la Editura Polirom au mai apărut volumul de proză scurtă Cei frumoși și cei buni (2017), romanele Fâșii de rușine (2018), După plâns (2019) și Ioșca (2021, 2022; desemnat romanul anului în cadrul Premiilor RSS Reloaded și cartea de proză a anului 2021 de omiedesemne.ro și agentiadecarte.ro, Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, nominalizare la Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași, Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2021 în cadrul FILIT, Premiul Observator cultural, secțiunea Proză; traducere franceză la editura La Peuplade), precum și biografia romanțată Celan. Am trăit, da (2022). În 2018 a publicat Povestea lui Dosoftei la Editura Muzeelor Literare Iași, în cadrul unui proiect FILIT.
Petre Nechita
Jurnalist TV, prozator, redactor la revista Ficțiunea.
A debutat cu romanul Tata știe mai bine! (2021), urmat de al doilea roman Fir-ar ea de vineri! (2022). De asemenea, a publicat proză scurtă în volume colective: Întâmplări stranii – Călătorii în lumea groazei (2021) și Femei, bărbați și faptele lor (2023).
Are o rubrica săptămânală de proză scurtă (Verbe), în revista Ficțiunea.
Liviu Stan, prozator și jurnalist (n. 8 martie 1987). Cărți publicate: Yima (Ed. Brumar, 2008), Sânge de pasăre pe haine (Ed. Herg Benet, 2014), Casele vor uita (Ed. Fractalia, 2016), Filip Manakis: o poveste europeană (Ed. Fractalia, 2019), Salamandre (Ed. Litera, 2021) – Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ scriitor.
Augustin Cupșa
Psihiatru, practicând pentru câțiva ani în București și Paris, a făcut și un masterat la CESI, cu o teză despre fotografia artistei Friedl Kubelka. Scrie proză și scenarii (printre care adaptarea serialului „Be Tipul”/ „În derivă” produs de HBO România). Cel mai recent volum al său este” Străinătate” (proză), apărut la editura Humanitas ( 2022) pentru realizarea căruia a beneficiat de rezidențele literare BMEIA /Q21 Viena și HLF Pecs. În 2023 cartea a fost nominalizată la premiul național al Uniunii Scriitorilor și a primit premiul ARIEL.
Adrian Majuru
Istoric, antropolog și jurnalist , Adrian Majuru s-a făcut cunoscut printr-o serie de cărții și studii despre vechiul București: Bucureștiul albanez (2002), Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod de existență (2003), Bucureștiul subteran. Cerșetorie, delincventă, vagabondaj (2005), Copilăria la români. 1850-1950 (2006), București. Povestea unei geografii umane (2007) Cum se distrau românii odinioară (2011) s.a. De asemenea, este și prozator, cea mai recentă carte a sa fiind un roman, intitulat Hoțul din Curtea Miracolelor (2023), care a primit Premiul Ficțiunea pentru cel mai bun personaj.
Doina Ruști a scris mai multe romane și povestiri. Este autoarea trilogiei fanariote, compusă din romanele Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), dar mai ales a romanelor cu miză socială puternică: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca la 11 ani (2009). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu (2004), Mămica la două albăstrele (2013) ș.a Cel mai recent roman al său este Paturi oculte, urmat de două volume de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022) și Depravatul din Gorgani (2023).
Cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, Doina Ruști s-a bucurat de exegeze și de recenzii laudative în multe publicații internaționale.
Între cele mai recente traduceri, amintim ediția a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, 2024, Londra), Zogru (2022, Marsilia, A malom kísértete, 2024, Budapesta).
Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.
Doina Ruști a înființat grupul Ficțiunea, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.
Are titlul academic de profesor universitar, cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale pentru film.
Simona Goșu, prozatoare și traducătoare, născută în București, a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-română, și Masteratul de Lingvistică Aplicată și Predarea Limbii Engleze la Universitatea din București. A publicat proză scurtă în diverse reviste și antologii. În 2020 a debutat cu volumul de povestiri Fragil (editura Polirom), care a câștigat Premiul revistei „Observator cultural” pentru Debut, ediția 2021, Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte, FILIT, 2021 și Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, la secția Debut-Proză, ediția 2021. Fragil a fost finalist al Premiului Național pentru Proză Ziarul de Iași, ediția 2021, și a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România. Două proze din volum au fost incluse în spectacolele câine cu om. câine fără om și Seaside Stories, în regia lui Radu Afrim. În noiembrie 2023, a publicat romanul Stela, la editura Polirom, nominalizat la Premiile Observator cultural pentru Proză, ediția 2024, Premiile Radio România Cultural, categoria Proză, ediția 2024. Romanul Stela este finalist al Premiului Național pentru Proză al Ziarului de Iași, ediția 2024, și este în curs de dramatizare la Teatrul Nottara.
Top of Form
Bottom of Form
Ficțiunea la Londohome
Evenimente de vară
Ficțiunea de joi
Joi, 13 iunie 2024, ora 18.30, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8) a găzduit ediția din luna iunie a proiectului ”Ficțiunea de joi”, cu un atelier de lectură (proză).
Au citit din operele lor:
Roman Radu, Dana Patranoiu, Andrei Panțu, Miruna Vasiliță, Ligia Pârvulescu și Călin Dengel.
Moderator: Andrei Roșca
Proiectul Ficțiunea de joi își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic. Fiecare ediție are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje. În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.
Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare lună, într-o zi de joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului.
Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.
Premiile Ficțiunea ed. a III-a, 2024
Radio România Actualități
TVR
Jurnal Cultural, TVR
Premiile
Revista Ficțiunea și Asociația Creatorilor de Ficțiune (ACF) anunță Premiile pe anul 2023.
Au fost acordate următoarele premii, pe 2023:
1. Premiul pentru cea mai bună poveste
Libertate, LM, de Tudor Giurgiu, LIBRA Film
O poveste cinematografică despre anarhie și haos, alertă, excepțional lucrată, cu imagini memorabile, nerv și mesaj estetic.
2. Premiul pentru cel mai bun personaj
Tata Moșu din romanul Hoțul din Curtea Miracolelor de Adrian Majuru, Litera, BPC, 2023, colecția
Personaj care aduce alături informație istorică, literatură și senzațional, într-un roman-document.
3. Premiul pentru cel mai bun final
Diavolul din Freisetzburg de Roxana Ruscior, Litera, BPC, 2023
Un final cu miză morală, bine scris, care schimbă spectaculos direcția faptelor.
4. Premiul pentru narativ vizual
Omul-poveste: Bogdan Simion (Cobzarul)
Cea mai epică prezență din spațiul cultural românesc, Cobzarul a creat nu doar un brand, ci și o poveste fără sfârșit, despre muzică, literatură și dorință.
5. Premiul revistei Ficțiunea
Filmul documentar Amar de Diana Gavra
6. Proză scurtă
· Daria de Liviu G. STAN, nr. 148 / 59 (serie nouă) / 2023
· Bazarul de Petre NECHITA, flash fiction, Nr. 186, 2023
· Vida la vida de I. R. ROMAN, nr. 174, 2023
· Sindrom vestibular și o ușă deschisă de Angela BACIU, nr. 156 / 67-68 (serie nouă) / 2023
· Căruțașul viselor de Narcis AMARIEI, foileton. Nr. 186,2023
Juriul pentru premiile acordate de ACF a fost alcătuit din: Adriana Irimescu (actriță), Cătălin D. Constantin (conf. univ. dr), Narcis Amariei (scriitor), Ileana Marin (prof univ. dr).
Din partea revistei Ficțiunea, pentru premiul revistei și selecția de proză scurtă: Cristina Bogdan (conf. univ. dr), directorul revistei, și Ciprian Handru.
Gala Premiilor Ficțiunea a avut loc pe 23 mai, ora 19, în grădina Casei Cesianu-Filipescu, Calea Victorie 151.
Prezentatorii premiilor: Nadine Vlădescu și Petre Nechita
Pe 23 mai, ora 19, la Casa Filipescu Cesianu aflăm cine ia premiu.
Premiile Ficțiunea ed a II-a, 2023
Stil artistic rafinat și ingenios: Adi G. Secară: Horodok (poeme). Eikon, 2022
Creație hibridă - cu valoare de manifest: Eugen Jebeleanu - Pescărușul (Cehov), TNB
Ficțiune psihologică, cu impact social: Alina Grigore - Crai nou (film), scenariu și regie.
Cel mai bun personaj: Mircea Cărtărescu - pentru personajul Theodoros din romanul omonim, Humanitas, 2022
Cel mai bun final de operă: Alexandru Lamba - Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte (roman), Litera, BPC, 2022
Ficțiune de popularitate: Dana Ștefănescu - fotografie urbană
Premiul special al revistei Ficțiunea OPTm: Dan Mircea Cipariu, pentru volumul Meta-Vers, Vellant, 2022
Cele mai bune 10 povestiri publicate în Ficțiunea/2022 sunt semnate de Rodica Bretin, Cristi Nedelcu, Ionuț Chiva, Dana Dumitru, Roxana Dumitrache, Allex Trușcă , Andrei Ungureanu, Andrei Simuț, Roxana Ruscior, Alexandru Lamba.
PREMIILE Ficțiunea, ediția I
- Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ artist vizual a fost acordat lui Bogdan Farcaș - pentru rolul Florin Iespas, din lungmetrajul Neidentificat (r. Bogdan Apetrei).
- Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ scriitor a fost acordat lui Liviu G. Stan - pentru romanul Salamandre, Litera, bpc, 2021.
- Premiul Ficțiunea pentru personalitatea artistică a anului a mers la Horațiu Mălăele, recompensat pentru implicarea în numeroase zone ale ficțiunii (film, teatru, carte, desen).
Ficțiunea de joi (5)
Joi, 16 mai 2024, ora 18.30, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în Ceainăria muzeului) găzduiește ediția din luna mai a proiectului ”Ficțiunea de joi”, cu tema ”Cum spun când vreau să spun”.
Un atelier organizat de Bogdan Teodorescu
Proiectul Ficțiunea de joi își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic. Fiecare ediție are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje. În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.
Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare lună, într-o zi de joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului.
Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.
Bogdan Teodorescu
Artist vizual (pictură, instalație, fotografie, obiect), profesor de Educație vizuală la C. N. "Sf. Sava" și Liceul de Arte plastice "N. Tonitza".
Ficțiunea de joi (5)
Nominalizări
Premiile Ficțiunea, ediția a III-a, 2024
Revista Ficțiunea și Asociația Creatorilor de Ficțiune (ACF) anunță nominalizările pe anul trecut pentru Premiile Ficțiunea.
Este al treilea an în care se acordă premii Ficțiunea, iar în edițiile anterioare, printre nominalizările la aceste premii s-au aflat personalități ale vieții culturale românești, din generații diferite, care s-au remarcat în domeniul creației de ficțiune. Horațiu Mălăele, Claudiu Bleonț, Alina Grigore, Andrei Huțuleac, Bogdan Farcaș, Liviu G Stan, Dana Ștefănescu, Mircea Cărtărescu, Eugen Jebeleanu - sunt doar câteva nume.
Reamintim că ACF promovează forme hibride ale artei, considerând că limbajele creatorilor din diverse domenii se află în armonie. Ca urmare, Premiile FICȚIUNEA își propun să recompenseze artiști valoroși din varii domenii, unii dintre ei regăsindu-se și în paginile revistei.
Nominalizările din acest an sunt următoarele:
1. Premiul pentru cea mai bună poveste
l Libertate, LM, de Tudor Giurgiu, LIBRA Film
O poveste cinematografică despre anarhie și haos, alertă, excepțional lucrată, cu imagini memorabile, nerv și mesaj estetic.
l Păturica roz de Marius Balo, Litera, BPC
O poveste originală despre 8 ani de închisoare în China, cu scriitură convingătoare și mesaj social.
l Evadarea tăcută, spectacol semnat de Oana Pellea, după memoriile Lenei Constante, TNB
O confesiune scenică de forță, impresionantă și un mijloc insolit de punere în valoare a unui volum de memorii despre supraviețuire în comunism.
l Experimentul Pitești, LM independent, r. Victoria Baltag
Ecranizarea unui episod tenebros din istoria comunismului, într-un mod convingător, cu înnoiri cinematografice.
Alegerea este făcută de Adriana Irimescu
2. Cel mai bun personaj
l Personajul colectiv din spectacolul Anomalia, Teatrul Național Marin Sorescu. Concept, regie, muzică, coregrafie: Natasza Sołtanowicz; text, dramaturgie: Joanna Kowalska.
O tipologie insolită, hibridă, avangardistă și un concept de autor.
l Tata Moșu din romanul Hoțul din Curtea Miracolelor de Adrian Majuru, Litera, BPC, 2023, colecția
Personaj care aduce alături informație istorică, literatură și senzațional, într-un roman-document.
l Alexandru din Mierea neagră, roman de Dan Pleșa, Vellant, 2023
Alexandru are capacitatea de a trăi toate experiențele la maxim, iar tipologic ilustrează istoria postrevoluționară.
l Personajul Ioanei Calotă din „Decameron 135666”, de Alexander Hausvater, Teatrul Dramaturgilor Români București
Un personaj expansiv, expresiv și plin de resurse emoționale.
Alegerea este făcută de Cătălin D Constantin
3. Cel mai bun final
l Boss LM, r. Bogdan Mirică.
O poveste cinematografică marcantă, cu final elaborat și bine pus în valoare.
l Diavolul din Freisetzburg de Roxana Ruscior, Litera, BPC, 2023
Un final cu miză morală, bine scris, care schimbă spectaculos direcția faptelor.
l Mai puțin decât dragostea de Bogdan Crețu, Polirom, 2023.
Un final tradițional, bine scris.
l Neuroleptic de Dorian Dron, Litera, BPC, 2023
Alegerea este făcută de Narcis Amariei
Romanul adună în final toate firele poveștii, cu talent, cu forță epică.
4. Narativul vizual
l Universul lui Salvador Dalí ARCUB
Un concept artistic unic prin varietate, unitar și impresionant
l Omul-poveste: Bogdan Simion (Cobzarul)
Cea mai epică prezență din spațiul cultural românesc, Cobzarul a creat nu doar un brand, ci și o poveste fără sfârșit, despre muzică, literatură și dorință.
l Muzeul Frustrărilor, instalație muzeală de Diana Buluga, Ioana Ofelia, Alexandra Felseghi și Alina Bradu-Pintea (teatru, film, muzică, fotografie, scriere dramatică și arte vizuale), Casa TIFF, Cluj.17-26 11 2023
Un proiect insolit, hibrid, deschizător de perspective.
l Simona Andrei – foto-reportaj pentru spectacolul Fluturii aveau miros de iarbă crudă de Andrei Velea.
Simona Andrei are capacitatea rară de a crea personaje și o narativitate fotografică.
Alegerea este făcută de Ileana Marin
5. Premiul revistei
Se anunță în ziua decernării premiilor
Premiul este anunțat de Cristina Bogdan, directorul revistei Ficțiunea.
6. Proză scurtă
Căruțașul viselor de Narcis AMARIEI
Foileton. Nr. 186 / 97 (serie nouă) / 27 noiembrie, 2023
Bazarul de Petre NECHITA
Flash fiction, Nr. 186 / 97 (serie nouă), 2023
Bietul Matei de Simona Scarlat
Nr. 185 / 96 (serie nouă) / 20 noiembrie, 2023
Plagiat de Adrian LESENCIUC
Nr. 181 / 92 (serie nouă) /, 2023
Vida la vida de I. R. ROMAN
Nr. 174 /, 2023
Domnul Stan de Alex STOICESCU
Nr. 169 / 81 (serie nouă) /, 2023
Călătorie în jurul corpului de Miruna VASILIȚĂ
Nr. 150 / 61 (serie nouă) / 27 februarie, 2023
Hazaika de Iulia MICU SIMUȚ
Nr. 163 / 75 (serie nouă) /2023
Sindrom vestibular și o ușă deschisă de Angela BACIU
Nr. 156 / 67-68 (serie nouă) / 2023
Daria de Liviu G. STAN
Nr. 148 / 59 (serie nouă) / 2023
Alegerea este făcută de Ciprian Handru
Juriul este alcătuit din: Adriana Irimescu (actriță), Cătălin D. Constantin (conf. univ. dr), Narcis Amariei (scriitor), Ileana Marin (prof univ. dr).
Din partea revistei Ficțiunea, pentru premiului revistei și selecția de proză scurtă: Cristina Bogdan (conf. univ. dr) și Ciprian Handru.
Gala Premiilor Ficțiunea are loc pe 23 mai, ora 19, în grădina/mansarda Casei Cesianu-Filipescu, Calea Victorie 151.
Prezentatorii premiilor: Nadine Vlădescu și Petre Nechita
Ficțiunea de joi (6)
Subiecte la modă
Joi, 11 aprilie 2024, ora 18.30, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în Ceainăria muzeului) găzduiește ediția din luna aprilie a proiectului ”Ficțiunea de joi”, cu tema ”Subiecte la modă”.
Invitații sunt Anamaria Șimon și scriitorul Florin Spătaru.
Moderează Narcis Amariei.
Proiectul Ficțiunea de joi își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic. Fiecare ediție are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje. În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.
Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare lună, într-o zi de joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului.
Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.
Ana Maria Șimon, jurnalist cu 20 de ani de experiență în domeniul revistelor de celebrități, este absolventa Universității MEDIA PRO, șefă de promoție, și a Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, promoția 2004. Cu un premiu pentru Tineri Inovatori, obținut la Cannes în anul III de facultate, și cu două reviste lansate pe piața media, „APROPO“ și „OK! România“, plus sute de interviuri la activ cu personalități din lumea artistică, sportivă, politică și de afaceri, jurnalista și-a format un background solid în domeniul presei de celebrity, actualmente ocupând funcția de redactor-șef adjunct al revistei „OK! România“, una dintre cele 24 de țări în care este editată franciza OK!, cu sediul central la Londra.
Florin Spătaru (n. 1983) a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. A câștigat concursuri literare în Franța și a fost publicat în Nouvelle Quinzaine littéraire din Paris. A publicat în revistele Argos, Dilema Veche și în Revista de povestiri. Romanul său de debut este Greier de topaz (2022), nominalizat la Premiile Ficțiunea. A mai publicat poeme și proză scurtă. Cel mai recent volum al său este Viespea de pe limbă (2023), povestiri.
Narcis Amariei, absolvent al Universtății din București, specializat prin master în literatură americană, traducător și profesor, implicat în numeroase evenimente culturale în Marea Bitranie și în Spania, Narcis Amariei este și prozator. A debutat editorial cu proză scurtă în 2021, cu volumul Popicăria de piatră. Publică în mod curent proză și face parte din grupul Ficțiunea.
Ficțiunea de joi (4)
Libertatea în artă
Joi, 14 martie 2024, ora 18.30, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în Ceainăria muzeului) găzduiește ediția din luna martie a proiectului ”Ficțiunea de joi”, cu tema ”Libertatea în artă”.
Proiectul Ficțiunea de joi își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic. Fiecare ediție are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje. În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.
Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare lună, într-o zi de joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului.
Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.
Ficțiunea de joi (4)
15 februarie 2024
Colegiul Național „Sf. Sava„
Strada General H. M. Berthelot 23, București
Ziua Națională a Lecturii
Citit, recitat, ascultat
cu Doina Ruști & Alexandru Turcu
Moderează Anca Șurian Caproș
Joi, 15 februarie, a.c., este Ziua Națională a Lecturii. Muzeul Național al Literaturii Române din București și revista Ficțiunea organizează o întâlnire cu liceenii.
Derulat sub genericul Citit, recitat, ascultat, evenimentul are loc la Colegiul Național „Sf. Sava„, din București, la ora 12.30, în Sala de festivități.
Scriitoarea Doina Ruști și actorul Alexandru Turcu sunt invitații acestei întâlniri, dedicate plăcerii de a citi literatură, de a declama și mai ales de a asculta.
Fiecare om are o voce interioară, pe care lectura publică o aduce la suprafață, iar cititul în intimitate o accentuează. Lectura înseamnă descoperire, dar și analiză, viziune, introspecție. Cu fiecare lectură completăm „harta” propriei ființe.
Evenimentul propune o lectură de autor, un experiment de lectură individuală și colectivă și un recital actoricesc.
Moderează jurnalista Anca Șurian Capros.
Întâlnirea este parte a clubului Ficțiunea de joi, organizat periodic de
Muzeul Național al Literaturii Române din București și revista Ficțiunea & MNLR.
DOINA RUȘTI (n. 15 02 1957) este autoarea unor romane cu miză socială puternică, între care Fantoma din moară (2008), Lizoanca la 11 ani (2009), dar și a trilogiei fanariote: Manuscrisul fanariot (2015), Mâța Vinerii (2017) și Homeric (2019). Cel mai recent roman al său este Paturi oculte (2020), urmat de două volume de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022) și Depravatul din Gorgani (2023).
Cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, Doina Ruști s-a bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase publicații românești și internaționale. Printre cele mai recente traduceri, se numără ediția a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, Londra), Zogru (2022, Marsilia).
Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.
Doina Ruști a înființat grupul Ficțiunea, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București. Are titlul academic de profesor universitar.
https://adevarul.ro/blogs/doina.rusti
Alexandru TURCU este actor la Teatrul de Comedie din București.
ANCA ȘURIAN-CAPROȘ
Autoarea unui număr impresionant de rubrici și emisiuni radio, fiind cunoscută mai ales pentru emisiunea La dispoziția dumneavoastră, difuzată pe Radio România Actualități.
Ficțiunea de joi (3)
Artă imersivă
Adriana Titieni, Liviu G Stan.
Moderează: Narcis Amariei
Joi, 8 februarie 2024, ora 18.30, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în Ceainăria muzeului) găzduiește a doua secvență a proiectului ”Ficțiunea de joi”, cu tema ”Artă imersivă”.
Sunt invitați actrița Adriana Irimescu și scriitorul Liviu G. Stan. Moderează Narcis Amariei.
Proiectul Ficțiunea de joi își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic. Fiecare ediție are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje. În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.
Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului. Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.
Adriana IRIMESCU
După un debut fulminant în rolul Ofeliei, din Hamlet-ul lui Liviu Ciulei, Adriana a jucat în Danaidele (r. Silviu Purcărete), apoi în filmul lui Coppola, Youth Without Youth (2007), alături de Tim Roth. Realizator TV, prezentatoare de emisiuni, printre care și a Jurnalului Cultural, de pe TVR, Adriana a întrerupt câțiva ani activitatea actoricească, revenind în ultima vreme cu mai multe roluri consistente în teatrele de avangardă bucureștene.
Liviu G. STAN
Prozator și jurnalist, Liviu G. Stan (n. 8 martie, 1987) scrie roman și proză scurtă, fiind unul dintre cei mai interesanți prozatori din generația lui. A publicat romanele Sânge de pasăre pe haine, (2014), Casele vor uita (2016), Filip Manakis: o poveste europeană (2019), Salamandre (2021). Naturalețea epică și originalitatea construcției sunt două dintre calitățile prozei sale, la care se adaugă inteligența epică. Are și un volum de versuri, Yima,(2008), dar și o bogată activitate de jurnalist cultural.
Narcis AMARIEI
Prozator bucureștean, a debutat editorial cu proză scurtă în 2021, cu volumul Popicăria de piatră. Colaborator al revistei Ficțiunea
Ficțiunea de joi (2)
Arta în social media
Dan Mircea Cipariu în dialog cu Mihai Zgondoiu
Moderează: Petre Nechita
1 feb, ora 18.30 , Muzeul Literaturii Române, str. N. Crețulescu nr. 8
Joi, 1 februarie 2024, ora 18.30, Muzeul Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, în Ceainăria muzeului) găzduiește a doua secvență a proiectului ”Ficțiunea de joi”, cu tema ”Arta în social media”. Sunt invitați scriitorul Dan Mircea Cipariu și artistul vizual Mihai Zgondoiu. Moderează Petre Nichita. Această ediție va pune în discuție relația artelor contemporane cu noile tehnologii ale informației și ale comunicării și, mai ales, cu rețelele sociale.
Proiectul Ficțiunea de joi își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic. Fiecare ediție are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje. În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.
Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Muzeul Național al Literaturii Române din București pune bazele unui club pentru toți cei care vor să descopere și să comenteze (i)realitățile și ficțiunile din cultura română vie. Proiectul are loc în fiecare joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului. Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR.
DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2023, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agentiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor.
În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, ale asociațiilor Euro CulturArt, Aluniș Art Center și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).
În 2022, a publicat volumul META VERS, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distinsă cu Premiul Special al revistei Ficțiunea OPT M și cu Premiul Național pentru Poezie ”Vasile Voiculescu”. În 2023, a publicat Gloria Veselia și Ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri, și Pe Planeta Moș Crăciun, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri.
MIHAI ZGONDOIU (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost inițiator și coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.
În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.
Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).
PETRE NICHITA e născut în 1985, în județul Bacău. Se consideră autor publicat (nu scriitor, pentru că nu-i suficient să ai numele pe o copertă ca să devii scriitor). Așa că îi apare numele pe două romane: „Tata știe mai bine” (roman de debut, 2021) și „Fir-ar ea de vineri!” (2022, ambele publicate la editura Velvet Story). Numele îi e inclus și în două volume colective de proză scurtă (Editurile Litera și Velvet Story). Pasionat de ficțiuni de tot soiul, publică în revista Ficțiunea, fostă și OPT Motive.
Ficțiunea de joi
Început și final
Trecem printr-o schimbare generală: de mentalitate, de comunicare socială, de exprimare artistică. Doar schimbul de experiențe & idei poate să contribuie cu adevărat la nașterea noului canon estetic. Muzeul Literaturii pune bazele unui club pentru toți cei care vor să contribuie la noua poetică.
Proiectul Ficțiunea, de joi, își propune să aducă în dialog generații diferite și artiști care contribuie, chiar și tangențial, la un construct artistic: creatori tineri, aflați la debut și creatori recent consacrați, creatori aflați la final de carieră, scriitori, artiști plastici, artiști din audio-vizual, oameni preocupați de poveste, de creație.
Fiecare întâlnire are o temă legată de ficțiune: viziuni, tehnici, experiențe, mesaje.
În centrul întâlnirii se află un dialog între artiști din domenii diferite, completat/întrerupt/stimulat de public.
Evenimentul are loc în fiecare joi, la ora 18.30, în Ceainăria muzeului.
Strada Nicolae Crețulescu, nr 8
Organizatori: revista Ficțiunea & MNLR
La prima întâlnire am avut două invitate de top:
Scriitoarea Ligia Pârvulescu și regizoarea Victoria Baltag, autoarea filmului Experimentul Pitești - film cutremurător despre „reeducările” comuniste. Titlul generic al întâlnirii: Început și final
A moderat Florin Spătaru
Bacău
La Fiald Hotel & Spa Bacau, Cenaclul ”Litere noi” și-a deschis prima filă prin participarea unui grup de elevi de la Colegiul N.V. Karpen Bacău, Colegiul Ferdinand și Colegiul Vrănceanu .
Cenaclul a fost inițiat de Sebi Sufariu, președintele filalei Bacău a ACF.
Ficțiunea la Diverta
Lecturi, discuții, lansări și prezentări de carte, în Librăria Diverta, Lipscani
Dialogurile Ficțiunea, la Librăria Academeiei
un eveniment de Florin Spătaru
Deznodământul nu contează
„Deznodământul nu contează" în ideea de a ieși seara, la grădină, pe Calea Victoriei.
Lecturile toamnei și întrebările lui Cosmin Ruscior
octombrie
Deznodământul nu contează
„Deznodământul nu contează" continuă pe vară, în ideea de a ieși seara, la grădină, pe Calea Victoriei. Prin urmare, te aștept după cum urmează, cu multe surprize și cu invitația de a te anunta cu o lectură, discutie etc. Și... te rog să dai info mai departe:
9 august
Realitate versus fictiune
Discuție cu jurnaliști-scriitori de top:
Monica Tănase (Life) - cum faci poveste din interviu
Roxana Ruscior (scriitoare): realități istorice literaturizate
Petre Nechita (reporter tv): reportaj, poveste, literatură
Moderează Roxana Brănișteanu
16 august
Povești din București cu Damian Anfile
Petre Nechita - citește din proza sa
Moderează Carmen Târnoveanu
23 august
nu ne vedem în grădină,
ci la Humanitas Cișmigiu, ora 19, ca să vorbim despre cartea colectivă „Femei, bărbați și faptele lor", o colecție de povestiri, scrise la cererea Ligiei Pârvulescu. Concepută ca atelier de scriere creativă, cartea este precedată și de câteva idei despre Cum se scrie o poveste (Doina Ruști), de o însemnare a lui Adrian Teleșpan, incheindu-se cu un mesaj din partea Ligiei Pârvulescu.
Autori: Robert Șerban, Ioana Miron, Ștefania Mihalache, Dorian Dron, Ligia Pârvulescu, Petre Nechita, Doina Ruști, Allex Trușcă, Cristina Bogdan, Irina Georgescu, Roxana Brănișteanu, Emanuela Ilie, Alina Pavelescu, Emilia Toma, Ruxandra Cesereanu, Adrian Teleșpan, Laura Sorin.
Au fost:
Premiile Ficțiunea 2023 ed a 2-a
Doina Ruști
Zilele trecute, revista „Ficțiunea OPTm” a acordat câteva premii, pretext pentru o întâlnire în grădina Casei Filipescu Cesianu din Calea Victoriei. Pentru cine nu știe, revista este emisă de un grup important (în jur de 400 de oameni), artiști consacrați, din toate domeniile artei, sau doar persoane implicate într-un fel sau altul în ideea de ficțiune: fotografi, furnizori de conținut artistic, ficționalizatori ai actului cotidian, exegeți, susținători sau consumatori de ficțiune, conștienți de faptul că iau parte la un construct artistic hibrid. Pe scurt, creatori de ficțiune. Nu întâmplător am ales sintagma asta. Ficțiunea nu este întotdeauna creație. În esență, este simulare subiectivă a realității, plăsmuire. „Fictura” (în latină) este o figură „mincinoasă”, o reprezentare simbolică și personală a lumii. O sinteză.
În momentul de față luăm parte la o explozie creativă. În masă, exact cum preconiza Nietzsche, omenirea participă la un hyperconstruct, alcătuit pe rețelele sociale, din fotografii, text, muzică, film etc. Oameni care nu au citit în viața lor literatură, alcătuiesc cu migală povestea nemaipomenită a ciorapilor transformați, cu o tăietură de foarfecă, în mănuși vorbitoare. Iar această acțiune, pe cât de inutilă și bizară, pe atât de cronofagă, e filmată, postată pe net. O mulțime de oameni își lasă viața și preocupările lor ca să se uite până la capăt la mirobolanta metamorfoză a ciorapilor în mănuși. Iar alți oameni fac un nou film pentru a comenta. Aceasta este doar o infimă parte a cotidianului nostru. El a atins toate artele, îndrumând cu discreție avangarda. De multe decenii artele au intrat într-un melanj care face imposibilă întoarcerea la structuri și la mijloace clasice. „Se întâmplă lucruri” în acest moment al istoriei, cum spunea Mircea Cărtărescu, la înmânarea premiului pentru „Cel mai bun personaj”. Este confortabil să ieșim din bula artistică, zicea Eugen Jebeleanu, tânărul regizor de la TNB. Trăim ca artiști într-un joc, iar libertatea de a folosi orice mijloacele artistice sau chiar de a intra în contact cu alți creatori, din varii domenii, cu siguranță duce spre viitor. Artele nu se exclud, se știe de mult, dar în momentul actual vorbim în primul rând de participare. De aici și căutările de dincolo de plăsmuirile obișnuite ale artistului. În „meta-vers”, ca să parafrazăm un volum al lui Dan Mircea Cipariu, începe arta hibridă.
Tocmai de aceea, ne-am întâlnit către seară într-o grădină, într-un habitat tradițional și tipic bucureștean, ca să-i elogiem pe artiștii vizionari. De aceea am premiat „Pescărușul” lui Jebeleanu, pentru că aici avem o experiență de recitire a operei clasice. E o operă-manifest, iar alte opere ale schimbării estetice au însoțit-o. Toate celelalte categorii o susțin. Din același motiv, aveam nevoie de un personaj ca Theodoros – clasic și actual în același timp, simbolic, memorabil, ținând în buzunarul secret un mesaj baroc, nesfârșit. Peste grădină au plutit versuri din „Levantul”, au fost invocați creatori de imagine. Ne-am adunat în jurul halucinatului „Horodok” al lui Adi G. Secară. Pentru că avem nevoie de schimbare estetică.
Revista „Ficțiunea” și grupul creatorilor de ficțiune a luat ca pretext premiile, ca, de fapt, să prezinte 17 artiști excepționali. Am apreciat ironia din finalul filmului lui Negoescu, „lucrătura” lui Ceaușoglu, ne-am bucurat de deznodământul Dorei Pavel și ne-a încântat noutatea romanului „Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte” de Alexandru Lamba.
După cum vă așteptați, nici categoriile n-au fost pe... genuri și specii. Și nici pe ochi frumoși, pe importanța serviciilor ori alte alea. Acestea sunt premiile:
Stil artistic rafinat și ingenios: Adi G. Secară – Horodok (poeme), Eikon, 2022;
Creație hibridă – cu valoare de manifest: Eugen Jebeleanu – Pescărușul (Cehov), TNB;
Ficțiune psihologică, cu impact social: Alina Grigore – Crai nou (film), scenariu și regie;
Cel mai bun personaj: Mircea Cărtărescu – pentru personajul Theodoros din romanul omonim, Humanitas, 2022;
Cel mai bun final de operă: Alexandru Lamba – Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă moarte (roman), Litera, BPC, 2022
Ficțiune de popularitate: Dana Ștefănescu – fotografie urbană;
Premiul special al revistei Ficțiunea OPTm: Dan Mircea Cipariu, pentru volumul Meta-Vers, Vellant, 2022
Cele mai bune 10 povestiri publicate în Ficțiunea/2022 au fost semnate de Rodica Bretin, Cristi Nedelcu, Ionuț Chiva, Dana Dumitru, Roxana Dumitrache, Allex Trușcă, Andrei Ungureanu, Andrei Simuț, Roxana Ruscior și Alexandru Lamba.
Dar dincolo de premii s-a aflat întâlnirea, venită din dorința unanimă de armonie. Ioana Nicolaie și Mircea Cărtărescu și-au întrerupt vacanța ca să vină în grădina Filipescu. M-a impresionant efortul lor de a pune capăt multelor disensiuni sterpe din lumea artistică. Generozitatea scriitorului veritabil poate repara până la urmă o lume defectă. Cred în forța creatorului, în mâna pe care Mircea Cărtărescu a întins-o spre „Ficțiunea”.
De altfel, toți cei care au venit acolo au creditat nu doar premiile, ci schimbarea. Alina Grigore, regizoarea, și Ioana Chițu, actrița care a făcut rolul principal din filmul ei, au lăsat un turneu și-au venit, pentru că voiau să dea un semnal. Jebeleanu a fugit de la repetiție ca să ne spună cât de fericit este să vadă artiști liberi. Scriitori cunoscuți, ca Dan Mircea Cipariu, Andrei Novac, Bogdan Alexandru Stănescu, Ioana Miron, Adi G. Secară, Roxana Dumitrache, Cristi Nedelcu, Daniela Luca se aflau în grădină să susțină evenimentul, ca și cei aflați la început de drum literar – Liviu G. Stan, Roxana Ruscior, Alexandru Lamba, Florin Spătaru, Dorian Dron, Cătălina Steriu, Andrei Ungureanu, Narcis Amariei, Alexandru Șerban și mulți alții. Actori, fotografi, oameni de televiziune – nume multe ne-au fost alături.
Premiile „Ficțiunea”, ajunse la a II-a ediție, își propun să recompenseze artiști valoroși din varii domenii, pentru detalii, pentru noutăți excepționale, pentru realizări care fac parte din marea schimbare pe care o parcurgem.
Propunerile vin de la filialele Asociației Creatorilor de Ficțiune și de la colaboratorii revistei Ficțiunea OPTm. Numărul de propuneri a decis nominalizările.
Juriul este format din șase persoane, iar anul acesta a avut următoarea componență: Liviu G. Stan (scriitor), Adriana Irimescu (actriță), Ligia Pârvulescu (scriitoare), Cristina Bogdan (conf. univ. dr., antropolog), Ciprian Handru (doctorand, Școala Doctorală Litere) și Ileana Marin (prof. univ. dr.)
La fiecare categorie a hotărât un singur om. Considerăm că toți cei 4 nominalizați merită premiul. Alegerile prin vot, prin medii aritmetice ori prin discuții și presiuni ni se par depășite. Fiecare premiu este decis de un singur membru al juriului, prin argument public și curajos. Pe față.
Nu am ținut cont de notorietatea sau de vizibilitatea artistului, ci de doar de calitățile operei.
Pe lângă cele 6 premii, respectiv, pentru stil, operă-manifest, ficțiune psihologică, personaj, deznodământ și ficțiune de popularitate, a fost și un premiu special al revistei „Ficțiunea OPTm”, decis de redacția publicației.
În cadrul galei de premiere au fost sărbătoriți și autorii celor mai bune povestiri publicate în revistă, de-a lungul anului 2022.
Întâlnirea din grădină a fost organizată de Andrei Novac, iar amfitrioni au fost Cristina Bogdan și Petre Nechita.
Evenimentul s-a desfășurat în parteneriat cu Muzeul Vârstelor-Casa Filipescu Cesianu/MMB, Primăria Capitalei & ARCUB.
Sprijinul media a venit în primul rând de la Facultatea de Litere a Universității din București, căreia i s-au alăturat: „Adevărul de Weekend”, revista „Cultura”, TVR Cultural, Radio România Actualități, Radio Cultural, Radio București FM, „Agenția de Carte”, acasă.ro.
Dar știți cum e: de câte ori se dau niște premii, se declanșează durerile. Cel puțin în lumea literară, cu cât scriitorul e mai slab, mai neînsemnat, cu atât durerea e mai ascuțită. Câte un infantil trompetist e cu inima ruptă, compilator becalian al unei opere masive, atenție – nu plagiată, ci doar compilată din scrierile altora și asezonată cu obrăznicie nativă –, ori câte un recent alfabetizat, romancier închipuit, plâng sub teroarea grădinilor. Alteori, un criticaș de meserie obișnuiește să se urce pe-o lădiță de plastic, undeva, într-un cartier îndepărtat, și să repete în portavoce mesajele trimise de proprietarii lui. Toți trei cu același stăpân, venit dintr-o lume care se stinge.
Iar în timpul ăsta, în grădină, pe sub platanii Filipeștilor din Calea Victoriei se naște noua literatură.
Text publicat astăzi și în Fictiunea OPTm
Conversație de seară
Litere și femei
Intitulat Litere și femei, evenimentul face parte dintr-un proiect amplu, de întâlniri bilunare, moderate de George Matei. Unul sau mai mulți invitați, din varii domenii, iau parte la o discuție cu temă anunțată. Întâlnirea are loc marți, o dată la două săptămâni, în grădina MNLR din strada Nicolae Crețulescu 8, în formula unui eveniment interactiv, cu public numit generic: Conversație de seară.
Prima temă este dedicată feminității și literaturii, încadrându-se în evenimentele organizate de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, dedicate, pe tot parcursul săptămânii, locului social pe care femeile îl ocupă în societatea de azi.
Reamintim că săptămâna 8 – 12 mai 2023 este consacrată egalității de șanse între femei și bărbați.
Invitate: Roxana Ruscior (scriitoare), Elisabeta Mihalcea (vicepreședinte CJ Giurgiu), Ramona Mihăilă (prof. univ.).
Moderator: George Matei
Organizatori: Asociația Creatorilor de Ficțiune, revista Ficțiunea OPTm, Muzeul Național al Literaturii Române, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.
Ramona Mihăilă este director Cabinet Secretar de stat la Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și profesor universitar dr. la Universitatea Creștine Dimitrie Cantemir, București, unde predă cursuri de literatură, scrieri feminine, studii de gen. În cadrul universității a înființat Institutul de Studii de Gen și a coordonat proiecte internaționale. Este autoare și (co)-editoare a 25 de cărți și peste 250 de articole. A fost profesoară invitată la Arizona State University, cercetătoare pentru instituții internaționale, beneficiară de granturi pentru participarea la conferințe. Este expertă în Studii de gen și expertă EURAXESS la Comisia Europeană. Este redactor executiv al revistei Journal of Research in Gender Studies, New York. Este militantă pentru egalitatea de șanse și combaterea violenței de gen, concept pe care le-a susținut la ONU în cadrul Comisiei Statutului Femeii, martie 2023.
Roxana Ruscior (n. 1982, București) este scriitoare și absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București, Roxana a lucrat 15 ani în presă, apoi în agenții de PR și de marketing online. Este pasionată de astronomie, medicină, istorie și psihologie. A început să scrie la vârsta de 12 ani, mai întâi piese de teatru, apoi și proză. A debutat editorial în anul 2013, cu romanul Armata Domnului, inspirat dintr-un eveniment real: răpirea unor jurnaliști români în Irak. A urmat romanul SF Un nou Pământ (2021. Colaborează la revista Ficțiunea OPTm.
Elisabeta Mihalcea – vicepreședinte CJ Giurgiu, inginer, pasionată de literatură.
George Matei, student la Facultatea de Litere din București, departamentul de Științele Comunicării. Este pasionat de literatură și teatru. A moderat discuții cu Doina Ruști, Ioana Pârvulescu și Maia Morgenstern. Pe viitor, își dorește să se specializeze în domeniul PR-ului cultural.
Gabi Suciu, la Gopo 2023
În așteptarea decernării premiilor
Dragă Gabi Suciu esti unul dintre producătorii lui Crai Nou, film nominalizat la GOPO, pentru mai multe categorii: cum a început totul? Cum ai întâlnit-o pe Alina Grigore?
Crai Nou are 7 nominalizări, https://fictiunea.ro/la 6 categorii. Ne-am bucurat să vedem aprecierea breslei. Am cunoscut-o pe Alina Grigore în facultate. Ea tocmai se întorsese din Statele Unite unde a studiat și lucrat timp de doi ani reprezentată de Lily’s Talent Agencie din Chicago, iar eu pregăteam producția filmului de disertație, “Treizeci”, în regia lui Victor Dragomir. Victor și-a dorit ca Alina să joace în film, așa că ne-am întâlnit cu ea. Ne-a primit cu multă căldură și profesionalism și am avut o colaborare care ne-a apropiat mult. Am rămas în strânsă legătură apoi și i-am urmărit cu admirație și interes munca. Este o forță de neoprit.
Cum au început filmările?
Alina are o școală privată de actorie, InLight, devenit și centru de cercetare în tehnica actorului în relație cu celelalte departamente. În acest cadru, ea și studenții ei practică mai multe metode de analiză a procesului de storytelling. Astfel, a început cercetarea în domeniul scenariului și a regiei ajutată de regizorul Adrian Sitaru alături de care a sris și a lucrat cu studenții ei pentru filmul “Ilegitim". Filmul a primit recunoaștere internațională câștigând premiul CICAE la Festivalul de Film de la Berlin și i-a adus Alinei premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Namur, Mențiunea specială pentru actorie în L'Europe autour de l’Europe și premiul Angela pentru scenariu și actorie la Festivalul de Film de Subtitle, din Irlanda. Adrian Sitaru a încurajat-o pe Alina să meargă mai departe spre regie. După ce a scris scenariul de la „Crai Nou”, care la vremea respectivă se numea “Ce spun urșii despre albine”, m-a sunat și am discutat mult despre posibilitățile de producție. Filmul a urmat același proces îndelungat de lucru cu actorul, repetiții în locație, improvizații și un an jumătate de cercetare și dezvoltare de roluri. Totul era atât de bine pregătit că atunci când am ajuns efectiv în filmare nu am avut nevoie de mai mult de două săptămâni pentru a filma tot.Mai mult în revista Ficțiunea OPTm
Poezie la Art-Safari
Andrei Novac citește poeme, la Art Safari. În seara de 12 aprilie 2023, în capitală va avea loc un eveniment de artă experimentală. Literatură, teatru, desen și muzică. Volumul Lumea ta/carnea mea/oasele noastre, semnat de Andrei Novac, a apărut la ed. LITERA.
ACF & Fictiunea OPTm sunt parteneri media.
Gaudeamus, Craiova
Pe 4 martie numeroși scriitori au fost la Craiova, unde a avut loc Târgul de Carte Gaudeamus. Lansarea cărții de povestiri „Depravatul din Gorgani” de Doina Ruști (Litera, 2023) a reunit cititori pasionați, presă și iubitori de literatură.
Eveniment la Pitești, sub egida ACF
Pe 9 martie, filiala ACF Pitești se adună la Biblioteca Județeană Dinicu Golescu, în sala de conferințe. Lecturi, discuții și mai ales un omagiu adus lunii martie. Întâlnirea este patronată de poeta Allora Albulescu Șerb.
Ce visează rețelele neuronale?
Artă fotografică realizată de Simona Andrei prin intermediul programului de inteligență artificială Midjourney. Provocator, nu?
Trăim într-o lumă în care inteligența artificială e din ce în ce mai prezentă în viețile noastre. De la aplicații pe telefon, la tot felul de aplicații industriale, IA face pași mici și siguri. Nici nu bănuiești acum că ai un dialog cu o aplicație de IA atunci când pălăvrăgești cu Siri. Pare doar o convenție, știi că zis „Hey, Siri” și că ai iPhone-ul în preajmă. Altminteri... La fiecare an și jumătate se dublează puterea de procesare (computing power) a planetei. Oare cum va fi peste zece ani? Încercați să vă imaginați, dacă puteți, câte dintre task-urile noastre zilnice vor fi preluate de IA, de la shopping, la dating, ca să mă exprim așa.
Artă produsă de IA? E artă sau pur și simplu tehnologie?... Mai mult, toată lumea se laudă zilelele astea pe Facebook cu selfie-uri produse de Lensa AI... 😊 Cui îi aparțin drepturile de autor atunci când rețelele neuronale visează, iar noi, oamenii, doar alegem care vis al lor se potrivește așteptărilor noastre artistice?
Iată câte întrebări...
Alături de Simona Andrei s-au aflat:
Doru Căstăian, Ionel Boboc, Andrei Velea, artiști, filosofi și IT-iști.
Veți avea mai multe întrebări și, poate, o imagine (ceva) mai adecvată despre lumea în care trăim.
IA va fi din ce în ce mai prezentă în viețile noastre, așa că vă propun să ne acomodăm și cu ideea că IA produce ceva ce noi, oamenii, putem numi ARTĂ.
Filiala Pitești
Ficțiune în lecturi
Deznodământul nu contează
Muzeul Municipiului București, alături de Asociația Creatorilor de Ficțiune și revista Ficțiunea OPTm,organizează săptămânal un ciclu de evenimente dedicate lecturilor, discuțiilor, momentelor de performing art, sub genericul: „Deznodământul nu contează”.
Întâlnirile au loc în fiecare zi de miercuri a săptămânii, începând cu ora 18.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151),
De fiecare dată va exista și un moment dedicat istoriei Casei Filipescu-Cesianu sau referitor la exponatele din Muzeul Vârstelor, primul muzeu cu profil de antropologie urbană din România.
Intrarea este liberă.
Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor
Deznodământul nu contează
Muzeul Municipiului București, alături de Asociația Creatorilor de Ficțiune și revista Ficțiunea OPTm,organizează săptămânal un ciclu de evenimente dedicate lecturilor, discuțiilor, momentelor de performing art, sub genericul: „Deznodământul nu contează”.
Întâlnirile au loc în fiecare zi de miercuri a săptămânii, începând cu ora 18.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151),
De fiecare dată va exista și un moment dedicat istoriei Casei Filipescu-Cesianu sau referitor la exponatele din Muzeul Vârstelor, primul muzeu cu profil de antropologie urbană din România.
Intrarea este liberă.
Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor
Deznodământul nu contează
5 minute de poezie în revista Cultura
Muzeul Municipiului București, alături de Asociația Creatorilor de Ficțiune și revista Ficțiunea OPTm,organizează săptămânal un ciclu de evenimente dedicate lecturilor, discuțiilor, momentelor de performing art, sub genericul: „Deznodământul nu contează”.
Întâlnirile au loc în fiecare zi de miercuri a săptămânii, începând cu ora 18.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151),
De fiecare dată va exista și un moment dedicat istoriei Casei Filipescu-Cesianu sau referitor la exponatele din Muzeul Vârstelor, primul muzeu cu profil de antropologie urbană din România.
Intrarea este liberă.
Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor
Deznodământul nu contează
Muzeul Municipiului București, alături de Asociația Creatorilor de Ficțiune și revista Ficțiunea OPTm, lansează un ciclu estival de evenimente dedicate lecturilor, discuțiilor, momentelor de performing art, care se vor desfășura sub genericul: „Deznodământul nu contează”.
Întâlnirile vor avea loc în fiecare zi de marți a săptămânii, începând cu ora 19.00, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151), debutul fiind pe data de 9 august 2022. De fiecare dată va exista și un moment dedicat istoriei Casei Filipescu-Cesianu sau referitor la exponatele din Muzeul Vârstelor, primul muzeu cu profil de antropologie urbană din România.
Pe 9 august, ora 19.00, publicul este invitat la o lectură „unde se deschide cartea” cu Răzvan Țupa & Ioana Miron, să asculte o scurtă istorisire în care deznodământul nu are importanță, cu Doina Ruști, dar și o polemică pe marginea romanului fluviu. Mai are astăzi șanse romanul amplu ori lumea citește doar micro-romane? O polemică între Alina Pavelescu și Cristian Fulaș. Cinci minute vor fi dedicate Casei Filipescu-Cesianu: Cristina Bogdan va dezvălui sensurile unei descoperiri.
Amfitrioana evenimentului este Carmen Târnoveanu, jurnalist, moderator și realizator de programe de televiziune.
Uite cum a fost: aici
„Vă așteptăm pe înserat, în grădina Casei Filipescu-Cesianu, ca să înțelegem împreună esența nemuritoare a verilor bucureștene!” este îndemnul lansat de Doina Ruști, scriitor, profesor universitar și scenarist.
Intrarea este liberă.
Un eveniment creat de ACF, Ficțiunea OPTm și Muzeul Vârstelor
Premiile FICȚIUNEA 2022
Câștigătorii premiilor FICȚIUNEA
În seara de 8 iunie, ora 19, a avut loc gala de decernare a Premiilor FICȚIUNEA, acordate de revista „OPT motive” și de Asociația Creatorilor de Ficțiune. Deși fusese programată să se desfășoare pe Plaja Neversea, din cauza condițiilor meteorologice, gala a avut loc în sala „Jean Constantin”, Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret, și a beneficiat de sprijinul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” și al Consiliului Județean.
Au fost acordate trei premii FICȚIUNEA
- Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ artist vizual a fost acordat lui Bogdan Farcaș - pentru rolul Florin Iespas, din lungmetrajul Neidentificat (r. Bogdan Apetrei).
- Premiul Ficțiunea pentru cel mai creativ scriitor a fost acordat lui Liviu G. Stan - pentru romanul Salamandre, Litera, bpc, 2021.
- Premiul Ficțiunea pentru personalitatea artistică a anului a mers la Horațiu Mălăele, recompensat pentru implicarea în numeroase zone ale ficțiunii (film, teatru, carte, desen).
Reamintim că nominalizații sunt selectații din propunerile făcute de membrii Asociației Creatorilor de Ficțiune în colaborare cu revista „OPT motive”.
Juriul a fost constituit din Doina Ruști - scriitoare, Adriana Irimescu - actriță, Andrei Boncea - producător de film.
„Cred cu tărie în arta hibridă, într-o nouă formă de expresie care a început timid de trei decenii încoace. Între literatură, artele plastice, film sau muzică au crescut treptat teritorii de graniță, din ce în ce mai întinse, pregătite să-și declare autonomia. Filmul de artă, clipurile artistice, pictura tematică, muzica bazată pe text sau pe o temă literară, poezia ca manifestare vizuală, numeroasele forme ale artelor spectacolului, micro-ficțiunile, flash-ul literar, „instalațiile” simbolice, adeseori bazate pe literatură, reinterpretarea spațiului exterior prin varii modele, de la filmările cu dronă, mixate pe impresii tematice, la ingenioasele informații animate sau la imaginile parodice, care au umplut netul etc. totul tinde spre o schimbare majoră a sensului creației. Ne aflăm în plină epidemie creativă. Gândiți-vă doar la milioanele de clipuri (testimoniale sau simple înregistrări cu telefonul), în care un om a simțit nevoia de a-și împărtăși imaginarul casnic, și vă veți afla în centrul expansiunii. Toate aceste schimbări și mai ales diversificarea actului creativ au dus la apariția Asociației Creatorilor de Ficțiune (ACF), care aduce alături scriitori, actori, artiști plastici, cineaști, regizori, critici și cronicari din domeniul ficțiunii, fotografi, creatori de concepte artistice, oameni capabili să creeze sau să ia parte la o creație colectivă etc.
Pentru început am stabilit trei premii: unul pentru creația vizuală, care include forme de manifestare prin imagine, de la clipul video la vloguri, dans sau teatru, în ideea că toate aceste creații au o latură pronunțat vizuală; altul pentru arta scrisului cu tendințe de a migra spre alte arte și un premiu pentru personalitatea anului.
Desigur intenția noastră este aceea de a mări numărul de premii. Această primă ediție este doar începutul unei mișcări, la care sunt invitați să ia parte toți cei care cred în arta hibridă.
În principiu, orice membru al asociației poate face propuneri, iar creatorii propuși pot intra pe lista nominalizaților. Juriul va fi întotdeauna compus doar din 3 persoane. Mi se pare absurd să mimăm obiectivitatea aducând oameni mulți, de cele mai multe ori anunțați în ultimul moment, pentru ca până la urmă să hotărască tot o singură persoană, autoritatea ocultă ori rețeaua nevăzută. Cred sincer că e nedreaptă situația de nominalizat. Nominalizatul e un om adus să dea greutate celui care ia premiu. Cum totul este subiectiv în lume, am decis ca listele cu nominalizații să fie suficient de lungi. Fiecare om de pe acea listă merită premiul. Pentru fiecare categorie va hotărî un singur om, justificându-și public alegerea, prezentând calitățile fiecărei opere/persoane nominalizate.”
Doina Ruști
Premiile FICȚIUNEA. Nominalizări 2022
În cadrul unei eveniment organizat de Muzeul Literaturii Române din București (marți, 24 mai 2022, ora 19.30), au fost anunțați nominalizații pentru Premiile FICȚIUNEA.
Sunt nume importante, care au contribuit la menținerea unui tonus constant al creativității, ca act de ficțiune, de plăsmuire, de reevaluare a lumii, pe tot parcursul anului 2021. Unii au creat ei înșiși opere de ficțiune, alții au creat infrastructura, așa cum a fost Muzeul Literaturii din București, un fel de refugiu pentru mulți creatori și oameni de cultură, care au avut ocazia astfel să ia parte la un act de creație colectiv, prin varii evenimente și prin platforma Cultura în direct, susținută de Primăria orașului București. Alții au creat platforme, podcasturi de interes general, spectacole, filme și nu în ultimul rând literatură. Prin urmare listele nominalizaților conțin nume din varii domenii.
Nominalizările la Premiile FICȚIUNEA
Cel mai creativ artist vizual
Bogdan Simion (Cobzarul) - pentru prestațiile inedite din cadrul numeroaselor emisiuni radio și TV
Alina Grigore - pentru regia lungmetrajul său de debut, Crai Nou („Blue Moon”), câștigător al marelui premiu la Festivalul Internațional de Film San Sebastian.
Bogdan Farcaș - pentru rolul Florin Iespas, din lungmetrajul Neidentificat (r. Bogdan Apetrei), pentru care a primit Premiul Gopo pentru cel mai bun actor.
Claudiu Bleonț - pentru rolul lui Crăcănel din D-ale carnavalului (r. Alexandru Dabija), TNB
Andrei Huțuleac - pentru filmele #dogpoopgirl și Copacul dorințelor.
Suzana Dan - pentru originalitatea promovării ideii de creație și ficțiune
Iuliana Vîlsan - pt scenografia piesei Nepotul meu, Veniamin (r. Vlad Massaci), Teatrul de Comedie
Cel mai creativ scriitor
Ligia Pârvulescu - Translucid, Litera, bpc, 2021
Ileana Negrea, Jumătate din viața mea de acum, frACTalia, 2021
Liviu G. Stan - Salamandre, Litera, bpc, 2021
Ioana Iuna Șerban - Un viitor care se potrivește trecutului, Ed. Vellant, 2021
Cristian Fulaș - Ioșca, Polirom, 2021
Flavius Ardelean – Vene rare, Nemira, 2021
Radu Găvan - Isus din întuneric, Litera, bpc, 2021
Premiul Personalitatea artistică a anului:
Tudor Giurgiu - pentru crearea unui mediu de stimulare a creației și pentru viziunea sa particulară asupra ficțiunii.
Horia Sârghi (pentru cel mai creativ, cult și veridic podcast)
Razvan Mazilu (pentru latura hibridă și originalitatea spectacolelor sale)
Horațiu Mălăele (pentru implicarea în numeroase zone ale ficțiunii (film, teatru, carte, desen).
Ioan Cristescu - pentru una dintre cele mai coerente și intense activități de stimulare a creativității ficționale (teatru, film, literatură etc), pentru care MNLR a și primit anul trecut DASA AWARD.
Bogdan Alexandru Stănescu - pentru crearea colecției de ficțiune străină „Anansi. World fiction”, la Pandora M.
Lila Passima - pentru originalitatea temelor de reconstrucție antropologică a universului etnic.
Reamintim că nominalizații sunt selectații din propunerile făcute de membrii Asociației Creatorilor de Ficțiune în colaborare cu revista OPT motive-Ficțiunea.
Premiile vor fi anunțate în cadrul unei festivități care va avea loc în seara de 8 iunie, pe Plaja Neversea, din Constanța, la ora 19.
Anul acesta Premiile Ficțiunea beneficiază de sprijinul Centrului Cultural „Teodor Burada” al Consiliului Județean Constanța.
Juriul este constituit din
Doina Ruști - scriitoare
Adriana Irimescu - actriță
Andrei Boncea - producător de film.
„Cred cu tărie în arta hibridă, într-o nouă formă de expresie care a început timid de trei decenii încoace. Între literatură, artele plastice, film sau muzică au crescut treptat teritorii de graniță, din ce în ce mai întinse, pregătite să-și declare autonomia. Filmul de artă, clipurile artistice, pictura tematică, muzica bazată pe text sau pe o temă literară, poezia ca manifestare vizuală, numeroasele forme ale artelor spectacolului, micro-ficțiunile, flash-ul literar, „instalațiile” simbolice, adeseori bazate pe literatură, reinterpretarea spațiului exterior prin varii modele, de la filmările cu dronă, mixate pe impresii tematice, la ingenioasele informații animate sau la imaginile parodice, care au umplut netul etc. totul tinde spre o schimbare majoră a sensului creației. Ne aflăm în plină epidemie creativă. Gândiți-vă doar la milioanele de clipuri (testimoniale sau simple înregistrări cu telefonul), în care un om a simțit nevoia de a-și împărtăși imaginarul casnic, și vă veți afla în centrul expansiunii. Toate aceste schimbări și mai ales diversificarea actului creativ au dus la apariția Asociației Creatorilor de Ficțiune (ACF), care aduce alături scriitori, actori, artiști plastici, cineaști, regizori, critici și cronicari din domeniul ficțiunii, fotografi, creatori de concepte artistice, oameni capabili să creeze sau să ia parte la o creație colectivă etc.
În principiu, orice membru al asociației poate face propuneri, iar creatorii propuși de cel puțin două persoane vor intra pe lista nominalizaților. Juriul va fi întotdeauna compus doar din 3 persoane. Mi se pare absurd să mimăm obiectivitatea aducând oameni mulți, de cele mai multe ori anunțați în ultimul moment, pentru ca până la urmă să hotărască tot o singură persoană, autoritatea ocultă ori rețeaua nevăzută. Cred sincer că e nedreaptă situația de nominalizat. Nominalizatul e un om adus să dea greutate celui care ia premiu. Cum totul este subiectiv în lume, am decis ca listele cu nominalizații să fie suficient de lungi. Fiecare om de pe acea listă merită premiul. Pentru fiecare categorie va hotărî un singur om, justificându-și public alegerea, prezentând calitățile fiecărei opere/persoane nominalizate.”
Doina Ruști
La Palatul Suțu, în căutarea unui mister
Și după. Ileana Marin, Cătălin D Constantin, Doina Ruști
Poeții își citesc poemele
Un eveniment de TOP la Galați
Poeții își citesc poemele
Primul număr tipărit al revistei Opt motive
Înființarea asociației
Vara, după un spectacol cu măști, la insistențele unui grup de actori, a luat ființă clubul căruia i-am spus Asociația Creatorilor de Ficțiune. Pentru că din el fac parte oameni care într-un fel sau altul creează părți vizibile sau invizibile ale unui teritoriu al fanteziei.
